|
Latin [ la-tin ] VEZI SINONIME PENTRU latin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului neo latin în mai multe dicționareDefinițiile pentru neo latin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN, -Ă substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme (La m. plural ) Populație indo-europeană care s-a stabilit la sfârșitul milen. 2 î. Hr. în provincia Latium (azi regional Lazio) din Italia centrală. ♦ Persoană care face parte din această populație. 2. Adj. Care se referă la Latium, care provine din această provincie; prin extensie care se referă la limba și literatura romanilor; de origine romană. • Limba latin (și substantivat, forme) = limbă indo-europeană din grupul italic. Vorbită de latini s-a extins în paralel cu expansiunea politică a Romei, în special ca limbă a administrației și culturii, în toată Italia și pe întreg teritoriul imperial, reușind să înlăture celelalte limbi din Italia (etrusca, osca) și din alte regiuni (ilira, celtica, retica), cu excepția limbii grecești. A fost limba oficială a Imp. Roman, vorbită din Bretania și Portugalia până la G. Persic. În Evul Mediu a reprezentat mijlocul principal de comunicare, ca limbă a științei, filozofiei și teologiei. Adoptată de Biserica catolică ca limbă liturgică – după traducerea Vulgatei a devenit a doua limbă internațională după greacă, fiind folosită în unele universități europene până în secolul 19. Latin nu a avut dialecte, dar deosebirile regionale s-au accentuat continuu. Alături de latin literară (cristalizată în secolul 2-3), a existat și o variantă populară, vorbită (l. vulgară, populară), din care s-au dezvoltat limbile romanice. • Alfabetul latin = alfabet creat în secolul 7 î. Hr. pe baza celui etrusc. Are 23 de litere. Este folosit astăzi în scrierea mai multor limbi (ex. limbile romanice, germanice, fino-ugrice etc.). Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru latin: *latin, -ă substantiv (latina Latinus). Locuitor al Lațiuluĭ saŭ originar de acolo. Catolic ( vezi letin). Neolatin, om a căruĭ limbă se derivă din latină: Româniĭ îs Latinĭ. Adj. Care ține de Lațiŭ saŭ de locuitoriĭ luĭ: Roma a subjugat toate populațiunile latine. Care ține de limba vechilor Romanĭ: gramatica latină. Națiunĭ latine (saŭ romanice), a căror limbă se derivă din latină (Româniĭ, Retoromaniĭ, Italieniĭ, Provențaliĭ, Francejiĭ, Catalaniĭ, Spanioliĭ și Portughejiĭ). Cartieru latin, acela în care e universitatea saŭ cele maĭ multe facultățĭ, maĭ ales vorbind de Paris. Biserica latină, ritu latin, biserica catolică, ritu catolic. Pînză latină (la bărcĭ), în treĭ colțurĭ și atîrnată de antenă. S. forme Limba latină: latina e limba științifică pin excelență. Latină culinară, latină amestecată cu cuvinte noĭ cu terminațiunĭ latine. Forme diferite ale cuvantului latin: latin-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN1, -Ă, latini, -e, adjectiv Care se referă la Latium, care provine din acest ținut al Italiei antice, roman; prin extensie care se referă la limba și literatura romanilor. Constatăm... așa cum era de așteptat, că majoritatea cuvintelor din fondul nostru principal este de origine latină. GRAUR, forme L. 61. Înaintea patului o masă murdară al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice. EMINESCU, N. 38. Gramaticii romîni au ajuns la caos călărind pe gramaticile latine. RUSSO, S. 54. • Limba latină (sau substantivat, forme, latina) = limba vorbită de romani. Noi am trăit în lume, latina neștiind. NEGRUZZI, S. II 177. Limba latină clasică vezi clasic. Limba latină populară (sau, învechit, vulgară) vezi vulgar. – Variantă: – létin, -ă adjectiv Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN, -Ă, latini, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme (La plural ) Populație indo-europeană stabilită la sfârșitul milen. 2. î. H. În provincia Latium din Italia Centrală; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. 2. Adj. Care aparține Latiumului sau latinilor (1), privitor la Latium ori la latini; prin extensie care se referă la limba și la literatura romanilor sau care aparține acestora; latinesc. • Limba latină (și substantivat, forme) = limba indo-europeană vorbită de romani. – Din latina latinus, limba franceza latin. Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru latin: látin (latínă), adjectiv – Locuitor din Latium. latina latinus (secolul XVII). Este dublet al lui letin, substantiv masculin (străin; eretic), din în limba maghiara latin, limba sârbă latin și al lui latină, substantiv feminin (străinătate; lume străină), conform REW 4927. – derivat latinesc (variantă învechit lătinesc, letinesc), adjectiv (latin); latinește, adverb (în latină); latinie (variantă lătinie), substantiv feminin (învechit, latină), toate din secolul XVII; latinism, substantiv neutru; latinist, substantiv masculin; latinitate, substantiv feminin; latiniza, verb (a romaniza, a face latin), toate din secolul XIX. Forme diferite ale cuvantului latin: latínă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN, -Ă, latini, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut Latium din Italia sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține latinilor (1) sau Latiumului, privitor la latini sau la Latium; prin extensie care se referă la limba și la literatura romanilor sau care aparține acestora; latinesc. • Limba latină (și substantivat, forme) = limba indo-europeană vorbită de romani. – Din latina latinus, limba franceza latin. Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN, -Ă I. adjectiv, substantiv masculin forme (locuitor) din Latium /Italia/, care aparținea Romei antice. • roman. • (substantiv feminin) limbă italică vorbită de romani. II. adjectiv arhitectură latină = stil roman degenerat, având ca tip bazilica romană. • (marină) velă latină = pânză triunghiulară învergată pe o antenă. (< latina latinus, limba franceza latin) Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru latin: latin a. 1. care e din Lațiu, ce privește această țară: limba latină; 2. reîativ la popoarele romanice: gintea latină; 3. relativ la catolicism: biserica latină, în opozițiune cu cea greacă. vezi letin. ║ latina forme limba latină. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN2 latină (latini, latine) m. și forme Persoană care făcea parte din populația de bază a provinciei Latium din Italia centrală sau era originară din această provincie. /<lat. latinus, limba franceza latin Forme diferite ale cuvantului latin: latină Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN1 latină (latini, latine) 1) Care ține de vechiul Latium; propriu vechiului Latium. 2) Care se referă la limba și literatura romanilor. /<lat. latinus, limba slavă (veche) latiné, limba neogreacă latinos, limba franceza latin Forme diferite ale cuvantului latin: latină Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LATIN, -Ă: LATÍN, -Ă adjectiv Din Lațiu. ♦ Roman; de origine romană. ♦ (marină) Velă latină = pânză triunghiulară învergată pe o antenă. [< latina latinus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN2, -Ă, latini,-e, substantiv masculin și forme Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut Latium din Italia. Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru latin: latín substantiv masculin, adjectiv masculin, plural latíni; forme singular latínă, genitiv dativ articulat latínei, plural latíne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LATIN: LATIN substantiv, adjectiv 1. substantiv, adjectiv roman. (Populație latin.) 2. adjectiv latinesc. (Limba latin.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru latin: latín adjectiv masculin, substantiv masculin, plural latíni; adjectiv feminin, substantiv feminin latínă, plural latíne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN, -Ă adjectiv (< latina latinus): în sintagma alfabet latin (vezi). Forme diferite ale cuvantului latin: latin-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN adjectiv, substantiv verbal catolic, romano-catolic. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru latin: latin adjectiv, substantiv verbal CATOLIC. ROMANO-CATOLIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LATIN: LATÍN adjectiv verbal papal, roman. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru latin: latin adjectiv verbal PAPAL. ROMAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'NEO LATIN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL latin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului latin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LATÍN2 latină latini, latine m. LATÍN1 latină latini, latine 1 Care ține de vechiul Latium; propriu vechiului Latium. Populație latin. Limba latin. Populație latin. Limba latin. |
GRAMATICA cuvântului latin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului latin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul latin poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE latin? Vezi cuvântul latin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul latin?[ la-tin ] Se pare că cuvântul latin are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL latin Inţelegi mai uşor cuvântul latin dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeși substantivat, forme = limbă indo-europeană din grupul italic = alfabet creat în secolul 7 î Limba latină sau substantivat, forme, latina = limba vorbită de romani Limba latină și substantivat, forme = limba indo-europeană vorbită de romani Limba latină și substantivat, forme = limba indo-europeană vorbită de romani Adjectiv arhitectură neo latină = stil roman degenerat, având ca tip bazilica romană marină velă neo latină = pânză triunghiulară învergată pe o antenă ♦ marină Velă latină = pânză triunghiulară învergată pe o antenă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL latin |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu folos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|