|
Necuviinţă [ ne-cu-vi-in-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU necuviinţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului necuviinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru necuviinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NECUVIINȚĂ: NECUVIINȚĂ s. 1. aroganță, impertinență, insolență, măgărie, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) semeție, (livresc) morgă, prezumție, (popular și fam.) țîfnă. (E de o necuviinta revoltătoare.) 2. bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mitocănie, mîrlănie, mojicie, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, (popular) mocofănie, mocofănism, (regional) modorănie, (învechit) grosime, rîtănie, (rar figurat) necloplire. (A comis o necuviinta.) 3. imoralitate, impudoare, indecență, nerușinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livresc) impudicitate, licență, licențiozitate, (învechit și popular) mascara, măscară, măscăriciune, măscărie, scîrnăvie. (Un act de necuviinta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NECUVIINȚĂ: NECUVIÍNȚĂ, necuviințe, substantiv feminin Faptă, vorbă etc. necuviincioasă; obrăznicie, mojicie. Atîta necuviință nici n-am mai pomenit! REBREANU, R. I 231. Nu-și mai ținea gura... învinuind pe împărăteasa cu fel de fel de necuviințe. RETEGANUL, P. II 27. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NECUVIINȚĂ: NECUVIÍNȚĂ, necuviințe, substantiv feminin Lipsă de respect; faptă, atitudine, vorbă lipsită de cuviință; indecență, obrăznicie; impolitețe, grosolănie, mojicie. – prefix ne- + cuviință. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NECUVIINȚĂ: NECUVIÍNȚĂ, necuviințe, substantiv feminin Lipsă de respect; faptă, atitudine, vorbă lipsită de cuviință; indecență, obrăznicie; impolitețe, grosolănie, mojicie. – Ne- + cuviință. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NECUVIINȚĂ: NECUVIÍNȚĂ necuviintae forme 1) Lipsă de bună-credință; indecență. 2) Faptă sau vorbă necuviinciosă. /ne- + cuviință Forme diferite ale cuvantului necuviinta: necuviintae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru necuviință: necuviință forme 1. lipsă de bună-cuviință; 2. vorbă sau faptă necuviincioasă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru necuviință: necuviínță forme, plural e. Lipsă de cuviință, obrăznicie, mojicie. Obscenitate. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru necuviință: necuviínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat necuviínței; plural necuviínțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru necuviință: necuviínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat necuviínței; plural necuviínțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Necuviință: Necuviință ≠ cuviință, politețe Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'NECUVIINTA' NECURMÁTnecuvântátNECUVÂNTĂTÓRNECUVIINCIÓSNECUVIÍNȚĂnecuvinínțănecuvîntătórnecuviósNeda |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Necuviință Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului necuviință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E de o necuviință revoltătoare. A comis o necuviință. Un act de necuviință. NECUVIÍNȚĂ necuviințăe forme 1 Lipsă de bună-credință; indecență. |
GRAMATICA cuvântului Necuviință? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului necuviință. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Necuviință poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE necuviinţă? Vezi cuvântul necuviinţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul necuviinţă?[ ne-cu-vi-in-ţă ] Se pare că cuvântul necuviinţă are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Necuviință |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pustulă malignă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|