 | as |
|
| Năvalnic [ nă-val-nic ] VEZI SINONIME PENTRU năvalnic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului navalnic în mai multe dicționareDefinițiile pentru navalnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC2, -Ă, năvalnici, -e, adjectiv Furtunos, impetuos. Avea în inimă-i... o pornire năvalnică. GALACTION, O. I 197. Nu e soare, dar e bine, Și pe rîu e numai fum. Vîntu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. COȘBUC, P. I 223. • (Adverbial) Se auzeau de-afară tropotele jucătorilor, scîrțîitul viorilor și glasul lui Pantelimon Văduva chiuind năvalnic. REBREANU, R. I 134. Năvalnic s-apropie pașii, Și-n goana lor cîntă arcașii. COȘBUC, P. II 31. ♦ (Despre ape curgătoare) Care curge repede, cu torente, cu puhoaie. Era Dunărea mare și năvalnică din martie. DUMITRIU, N. 135. Forme diferite ale cuvantului navalnic: navalnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVALNIC adjectiv, s. I. adjectiv 1. înviforat, viforos, vijelios. (Furtună navalnic.) 2. debordant, dezlănțuit, furtunos, impetuos, nestăpînit, nestăvilit, tumultuos. (Dansează într-un ritm navalnic.) 3. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, nedomolit, nepotolit, nestăpînit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (figurat) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament navalnic.) II. substantiv (botanică; Scolopendrium vulgare) limba-cerbului, (rar) scolopendră, (regional) iarba-ciutei, limba-vacii, limba-vecinei. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC, -Ă, năvalnici, -ce, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi domolit, stăpânit; furtunos, impetuos, aprig, violent; strașnic, cumplit. ♦ (Despre ape curgătoare) Care curge repede. 2. S. m. Specie de ferigă cu frunze mari, lucitoare, în formă de lance, dispuse în rozete, folosită în medicina populară (Scolopendrium vulgare). – Năvală + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului navalnic: navalnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC, -Ă, năvalnici, -ce, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi domolit, stăpânit; furtunos, impetuos, aprig, violent; strașnic, cumplit. ♦ (Despre ape curgătoare) Care curge repede. 2. S. m. Specie de ferigă cu frunze mari, lucitoare, în formă de lance, dispuse în rozete, folosită în medicina populară (Scolopendrium vulgare). – Năvală + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului navalnic: navalnic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru năvalnic: năválnic, -ă adjectiv (despre năvală). Impetuos. adverb În mod impetuos. S.m. Ferigă. Limba vecineĭ, o plantă întrebuințată contra tuseĭ și pe care fetele de la țară o poartă în sîn cu speranță că așa vor năvăli pețitoriĭ la ele (scolopendrium/vulgare saŭ officinarum). Muntenia Moldova Valeriană. – Vechĭ și năvarnic și nevarnic. vezi odoleană. Forme diferite ale cuvantului navalnic: navalnic-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC1 substantiv masculin Ferigă cu frunzele mari, lucitoare, în formă de rozetă, folosită în medicină (Scolopendrium vulgare). Mi-a poroncit oftînd S-adun în faptul zilei și flori și buruiene, Năvalnic, odoleană, sulcină, sinziene. ALECSANDRI, T. II 201. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC2 navalniccă (navalnicci, navalnicce) 1) Care năvălește și nu poate fi oprit, stăpânit; impetuos; violent. Pornire navalniccă. 2) și adverbial (despre ape curgătoare) Care curge cu intensitate și repeziciune. /năvală + sufix navalnicnic Forme diferite ale cuvantului navalnic: navalniccă navalnicci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru năvalnic: năvalnic a. și adverb impetuos: sare năvalnic. ║ m. 1. plantă cu proprietăți amare din care se face un ceaiu bun pentru tuse (Scolopendrium); 2. Moldova odolean (pisicile dau năvală la această plantă). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC1 navalnicci m. Plantă erbacee reprezentând o varietate a ferigii, dar cu frunze întregi, lucioase, care crește prin locuri umede, fiind folosită în scopuri medicinale. /năvală + sufix navalnicnic Forme diferite ale cuvantului navalnic: navalnicci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru năvalnic: năválnic adjectiv masculin, plural năválnici; forme singular năválnică, plural năválnice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru năvalnic: năválnic1 adjectiv masculin, plural năválnici; forme năválnică, plural năválnice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru NĂVALNIC: NĂVÁLNIC substantiv verbal ferigă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru năvalnic: năválnic2 (plantă) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru năvalnic: năvalnic substantiv verbal FERIGĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru năvalnic: năválnic (botanică) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'NAVALNIC' NĂVĂLÍREnavalístNĂVĂLITÓRnăvălitúrăNĂVÁLNICNĂVĂLNICÍENĂVALNICUL-ĂL-MÁRENĂVĂLOÁCĂNavara |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL năvalnic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului năvalnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Furtună năvalnic. Dansează într-un ritm năvalnic. Temperament năvalnic. Furtună năvalnic. NĂVÁLNIC2 năvalniccă năvalnicci, năvalnicce 1 Care năvălește și nu poate fi oprit, stăpânit; impetuos; violent. Pornire năvalniccă. /năvală + sufix năvalnicnic. NĂVÁLNIC1 năvalnicci m. /năvală + sufix năvalnicnic. |
GRAMATICA cuvântului năvalnic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului năvalnic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul năvalnic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE năvalnic? Vezi cuvântul năvalnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul năvalnic?[ nă-val-nic ] Se pare că cuvântul năvalnic are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL năvalnic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Organizarea muncii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
