|
Naţionalitate [ na-ţi-o-na-li-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU naţionalitate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului nationalitate în mai multe dicționareDefinițiile pentru nationalitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NAȚIONALITATE: NAȚIONALITÁTE, naționalități, substantiv feminin 1. Comunitate de oameni cu aceleași caractere naționale, locuind pe teritoriul unui stat multinațional sau, ca minorități, pe teritoriul unui stat național. Grecii... erau singura naționalitate din imperiul otoman cunoscută în Europa. GHICA, S. 93. ♦ (Învechit) Popor. Pînă a nu luci la soare, naționalitățile mocnesc veacuri. RUSSO, S. 77. 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni; caracter național; specific etnic. Colonii romani... se traseră în Munții Carpați, unde-și păstrară naționalitatea și independența lor. BĂLCESCU, O. II 12. 3. Calitatea unui individ de a aparține unei națiuni; cetățenie, supușenie. Majoritatea locuitorilor Republicii Populare Romîne sînt de naționalitate romînă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NAȚIONALITATE: NAȚIONALITÁTE, naționalități, substantiv feminin 1. Apartenență a unei persoane la o anumită națiune; cetățenie. 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni; caracter național. 3. Apartenență a unei persoane juridice, a unei nave sau aeronave la un anumit stat. [ pronunție: -ți-o-] – Din limba franceza nationalité, germana Nationalität. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NAȚIONALITATE: NAȚIONALITÁTE, naționalități, substantiv feminin 1. Apartenență a unei persoane la o anumită națiune; cetățenie. 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni; caracter național. 3. Apartenență a unei persoane juridice, a unei nave sau aeronave la un anumit stat. [ pronunție: -ți-o-] – Din limba franceza nationalité, germana Nationalität. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru NAȚIONALITATE: NAȚIONALITÁTE substantiv feminin 1. Calitatea unui individ de a aparține unei națiuni. • Naționalitate conlocuitoare = comunitate de oameni cu aceleași caractere naționale, locuind pe teritoriul unui alt stat. 2. Caracterul specific, propriu al unei națiuni. [pronume -ți-o-. / conform limba franceza nationalité]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru NAȚIONALITATE: NAȚIONALITÁTE substantiv feminin 1. ansamblul însușirilor proprii unei națiuni. 2. apartenența unui individ la o anumită națiune. ♦ nationalitate conlocuitoare = comunitate de oameni cu aceeași limbă și origine, locuind ca minoritate pe teritoriul unui alt stat. (< limba franceza nationalité, germana Nationalität) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NAȚIONALITATE: NAȚIONALITÁTE nationalitateăți 1) Comunitate de oameni cu limbă și cultură comună, care s-a constituit istoricește pe un teritoriu dativ 2) Apartenență a unei persoane la o anumită națiune. [G.-D. naționalității; silabe -ți-o-] /<fr. nationalité, germana Nationalität Forme diferite ale cuvantului nationalitate: nationalitateăți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru naționalitate: naționalitáte substantiv feminin (silabe -ți-o-), genitiv dativ articulat naționalității; plural naționalități Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru naționalitate: naționalitáte (-ți-o-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat naționalitắții; plural naționalitắți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru naționalitate: naționalitate substantiv verbal CETĂȚENIE. SUPUȘENIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'NATIONALITATE' NAȚIONALICÉSCnaționalicéșteNAȚIONALÍSMNAȚIONALÍSTNAȚIONALITÁTENAȚIONALIZÁNAȚIONALIZÁRENAȚIONALIZÁTNAȚIONÁLNIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL naționalitate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului naționalitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii NAȚIONALITÁTE naționalitateăți 1 Comunitate de oameni cu limbă și cultură comună, care s-a constituit istoricește pe un teritoriu dativ 2 Apartenență a unei persoane la o anumită națiune. |
GRAMATICA cuvântului naționalitate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului naționalitate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul naționalitate poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE naţionalitate? Vezi cuvântul naţionalitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul naţionalitate?[ na-ţi-o-na-li-ta-te ] Se pare că cuvântul naţionalitate are şapte silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL naționalitate Inţelegi mai uşor cuvântul naționalitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Naționalitate conlocuitoare = comunitate de oameni cu aceleași caractere naționale, locuind pe teritoriul unui alt stat ♦ nationalitate conlocuitoare = comunitate de oameni cu aceeași limbă și origine, locuind ca minoritate pe teritoriul unui alt stat |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL naționalitate |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cere milă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|