 | as |
|
| Năsturel [ năs-tu-rel ] VEZI SINONIME PENTRU năsturel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului nasturel în mai multe dicționareDefinițiile pentru nasturel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru NĂSTUREL: NĂSTUREL (< nasture) substantiv masculin 1. Diminutiv al lui nasture. 2. Mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpină târâtoare, ramificată, cu frunze alterne penate și cu flori mici, albe, dispuse în raceme (Nasturtium officinale). Cunoscută din Antichitate ca plantă medicinală și condiment, crește în locuri cu exces de umiditate. Și astăzi este întrebuințată ca salată și ca plantă medicinală (are acțiune diuretică, depurativă, expectorantă, afrodisiacă etc.). Sin. cardamă, măcriș de baltă, iarba voinicului ș.a. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Năsturel: Năsturel m. 1. (Udriște), învățat boier muntean originar din Herești, cumnatul lui Matei Basarab și Mare Logofăt al Țării Românești; a tradus Viețile Sfinților, Varlam și Ioasaf (către 1648); 2. (Const. Herescu), strănepot al celui precedent, Mare Ban al oștirii româneștii, fundatorul Premiului Năsturel al Academiei Române: 4000 și 5000 lei anual și 12.000 quadrienal (1796-1874). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NĂSTUREL: NĂSTURÉL, năsturei, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui nasture. Tabăra de soldăței, Așa nalți și subțirei, Și la piept cu năsturei. SEVASTOS, C. 121. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori mici, albe, în inflorescențe bogate, întrebuințată ca salată și ca plantă medicinală (Nasturtium officinale); creson. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NĂSTUREL: NĂSTURÉL, năsturei, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui nasture; năsturaș. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina târâtoare, cu flori mici, albe, grupate în inflorescențe bogate, întrebuințată ca salată și ca plantă medicinală (Nasturtium officinale). – Nasture + sufix -el. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NĂSTUREL: NĂSTURÉL, năsturei, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui nasture; năsturaș. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina târâtoare, cu flori mici, albe, grupate în inflorescențe bogate, folosită ca salată și ca plantă medicinală (Nasturtium ojficinale). – Nasture + sufix -el. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NĂSTUREL: NĂSTURÉL nastureli m. (diminutiv de la nasture) Plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu frunze penate, cu flori mici, albe și cu fructe silicve, folosită în alimentație și în medicină; măcriș-de-baltă. /nasture + sufix nasturelel Forme diferite ale cuvantului nasturel: nastureli Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NĂSTUREL: NĂSTUREL s. 1. năsturaș, (regional) bumbișor, bumbușor. (O hăinuță cu nasturel metalici.) 2. (botanică; Nasturtium officinale) cardama, (regional) bobîlnic, brîncuță, creson, hreniță, năsturea, măcriș-de-baltă. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru năsturel: năsturel m. mică plantă întrebuințată ca salată și în medicină (Nasturtium). [Fructele plantei sunt cilindrice aducând cu un nasture]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru năsturel: năsturel, năsturei substantiv masculin bărbat scund și grăsuț. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru năsturel: năsturél substantiv masculin, plural năsturéi, articulat năsturéii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru năsturel: năsturél substantiv masculin, plural năsturéi, articulat năsturéii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'NASTUREL' NÁSTURENĂSTUREÁNĂSTURÉINăstur/eicaNĂSTURÉLNĂSTURELUNĂSÚCnăsuíNASUL-CURCÁNULUI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL năsturel Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului năsturel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii NĂSTURÉL năstureli m. /nasture + sufix năsturelel. O hăinuță cu năsturel metalici. O hăinuță cu năsturel metalici. |
GRAMATICA cuvântului năsturel? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului năsturel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul năsturel poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE năsturel? Vezi cuvântul năsturel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul năsturel?[ năs-tu-rel ] Se pare că cuvântul năsturel are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL năsturel |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Administrație de stat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul năsturel are forma: năsturéi
