 | as |
|
| Năimit [ nă-i-mit ] VEZI SINONIME PENTRU năimit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului naimit în mai multe dicționareDefinițiile pentru naimit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NĂIMIT: NĂIMÍT, -Ă, năimiți, -te, substantiv masculin și forme (Regional) Persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă temporară. Se temeau de un atac desperat, dat în timpul nopții de forțele reacționare și de năimiții lor. CAMIL PETRESCU, O. II 487. Vor lucra din toate puterile și nu se vor simți ca niște năimiți, niște argați. CONTEMPORANUL, VII 104. Forme diferite ale cuvantului naimit: naimit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NĂIMIT: NĂIMÍT, -Ă, năimiți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv (învechit și popular) 1. S. m. și forme, adjectiv (Persoană) angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). 2. Adj. Care este dat sau luat cu chirie. [ pronunție: nă-i-] – vezi năimi. Forme diferite ale cuvantului naimit: naimit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NĂIMIT: NĂIMÍT, -Ă, năimiți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv (învechit și popular) 1. S. m. și forme, adjectiv (Persoană) angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). 2. Adj. Care este dat sau luat cu chirie. [ pronunție: nă-i-] – vezi năimi. Forme diferite ale cuvantului naimit: naimit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru năimit: năimít (învechit, popular) (nă-i-) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural năimíți; adjectiv feminin, substantiv feminin năimítă, plural năimíte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru năimit: năimít, -ă, năimiți, -te, adjectiv – (regional) Tocmit, angajat, închiriat. – Din năimi (MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru năimit: năimít substantiv masculin, adjectiv masculin (silabe nă-i-), plural năimíți; forme singular năimítă, plural năimíte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru năimit: năimit substantiv verbal ANGAJAT. SALARIAT. SLUJBAȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru NĂIMIT: NĂIMÍT adjectiv verbal arendat, închiriat. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru năimit: năimit adjectiv verbal ARENDAT. ÎNCHIRIAT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'NAIMIT' naimeáNĂIMEÁLĂnăiméscNĂIMÍNĂIMÍTNĂIMITÓRNAINGÍUNAINTÁȘNAÍNTE |
GRAMATICA cuvântului năimit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului năimit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul năimit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE năimit? Vezi cuvântul năimit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul năimit?[ nă-i-mit ] Se pare că cuvântul năimit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL năimit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mic gros?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul năimit are forma: năimíți
La singular substantivul năimit are forma: năimítă
