 | as |
|
| Mutilare [ mu-ti-la-re ] VEZI SINONIME PENTRU mutilare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mutilare în mai multe dicționareDefinițiile pentru mutilare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUTILARE: MUTILÁRE, mutilări, substantiv feminin Acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; prin extensie sluțire, desfigurare. – vezi mutila. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUTILARE: MUTILÁRE, mutilări, substantiv feminin Acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; prin extensie sluțire, desfigurare. – vezi mutila. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUTILARE: MUTILARE substantiv (medicina) schilodeală, schilodire, (livresc) estropiere, (regional) schilăvire. (mutilare unui soldat în război.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MUTILARE: MUTILÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) mutila și rezultaul ei; schilodire. [< mutila]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUTILARE: MUTILÁRE, mutilări, substantiv feminin Acțiunea de a mutila; schilodire, desfigurare, sluțire. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mutilare: mutiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mutilării; plural mutilări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mutilare: mutiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mutilắrii; plural mutilắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUTILARE' MÚTICĂMUȚÍEMUTILÁMUTILÁNTMUTILÁREMUTILÁTmutiláțiemutilațiúneMUTILATÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mutilare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mutilare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mutilare unui soldat în război. Mutilare unui soldat în război. |
GRAMATICA cuvântului mutilare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mutilare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mutilare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mutilare? Vezi cuvântul mutilare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mutilare?[ mu-ti-la-re ] Se pare că cuvântul mutilare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mutilare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Până la un strop?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mutilare are forma: mutilări
