|
Must [ must ] VEZI SINONIME PENTRU must PE ESINONIME.COM definiția cuvântului must în mai multe dicționareDefinițiile pentru must din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru must: must (músturi), substantiv neutru – 1. Suc de struguri. – 2. Cidru. – 3. Suc, zeamă. – Mr. mustu, megl. most. latina mustum (Pușcariu 1140; Candrea-Dens., 1184; REW 5783), conform albaneză mušt (Philippide, II, 648), conform italiana , spaniolă, portugheză mosto, prov., cat. most, limba franceza moût. – derivat musti, verb (a avea lichid din abundență; a lăsa zeamă sau sevă, a stoarce, a extrage sucul); mustit, substantiv neutru (acțiunea de a musti); mustitor, substantiv neutru (zdrobitor; lin, călcătoare); mustar, substantiv masculin (vînzător de must); mustărie, substantiv feminin (prăvălie de vinuri); mustăreață, substantiv feminin (zeamă eliminată de trunchiul de mesteacăn; sevă), cu sufix -eață (după Candrea, dintr-un latina *mustaricia); mustometru, substantiv neutru (alcoolmetru); mustos, adjectiv (zemos), pe care REW îl derivă direct din latina mustōsus; mustuială (variantă musteală, mustuitură), substantiv feminin (tescovină; boștină). – Din limba română provine limba bulgară must (Romansky 122). Forme diferite ale cuvantului must: músturi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUST: MUST, (rar) musturi, substantiv neutru 1. Suc dulce, stors din struguri (mai rar din alte fructe), care n-a început încă să fermenteze. Aduceau un boloboc de țuică și unul de must. PAS, Z. I 170. În Cotnari, ieșeau oameni cu cofăiele de must. SADOVEANU, O. VII 233. O, dați-mi vin și must să beii, să-nec durerea-n mine! COȘBUC, P. II 220. Să beau must de poamă coarnă. TEODORESCU, P. P. 332. 2. Zeamă, suc, sevă. Ar fi trebuit să-i prezenți... în loc de pui de găină fripți, prepelițe tăvălite în mălai și ficați prăjiți în mustul lor. ODOBESCU, S. III 39. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru MUST: MUST substantiv 1. Mustul t. (Dm). 2. Musta b., ard., act. și ar. 3. Mustachi Ghinea (17 B III 284). 4. Muște b. (Dm; Ștef. Buc.; CL; Sd XI 70) etc.; – Ioana (16 A I 351); Mustea (13-15 B 213; 17 B II 402; N. Cronicarul; – Filaret, băn.; Must/escul, Stan, olt. (Sd VI 487) -ești substantiv (Dm); -evici Cîrste (Băl I). 5. Mustică (17 B I 407). 6. conform Mustocea (Viciu 34) Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUST: MUST, musturi, substantiv neutru 1. Suc dulce care nu a început încă să fermenteze, obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau, prin extensie, a altor fructe ori plante. 2. Zeamă, suc pe care îl conțin unele fructe. 3. Seva arborilor. 4. (popular) Zeamă din gunoiul vitelor. 5. Lichid cu care este îmbibat pământul după topirea zăpezii. – latina mustum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUST: MUST, musturi, substantiv neutru 1. Suc dulce care nu a început încă să fermenteze, obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau, prin extensie, a altor fructe ori plante. 2. Zeamă, suc pe care îl conțin unele fructe. 3. Seva arborilor. 4. (popular) Zeamă din gunoiul vitelor. 5. Lichid cu care este îmbibat pământul după topirea zăpezii. – latina mustum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUST: MUST musturi n. 1) Lichid dulce obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri (sau ale altor fructe), care încă n-a început să fermenteze. 2) popular Lichid nutritiv care circulă în vasele plantelor; sevă. 3) Zeamă de băligar. /<lat. mustum Forme diferite ale cuvantului must: musturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru must: *must n., plural urĭ (latina mŭstum, must, italiana spaniolă pg. mosto, pv. cat. most, limba franceza moût; vechea slavă mŭstŭ, limba rusă must; ung. must). Vin în primele zile după ce a fost stors din poamă și cînd e încă dulce. Zeamă de orĭ-ce fructe stoarse. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUST: MUST substantiv (popular) pișat, pișălău, (regional) mujdar, mursă, mustalău, mustăraie, mustăreață, mustărie, musteală, mustoare, pișătoare. (Lichidul care se scurge din gunoiul vitelor se numește must.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MUST: MUST substantiv verbal cidru, hidromel, mied, păducel, sevă, suc. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru must: must substantiv verbal CIDRU. HIDROMEL. MIED. PĂDUCEL. SEVĂ. SUC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru must: must substantiv neutru, plural músturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru must: must substantiv neutru, plural músturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUST' MUSÓNICMUSSCHIAMussetmussoliniánMUSTMÚȘTĂMUSTĂCÉRmustăcéscMUSTĂCÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL must Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului must dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MUST musturi n. Lichidul care se scurge din gunoiul vitelor se numește must. Lichidul care se scurge din gunoiul vitelor se numește must. |
GRAMATICA cuvântului must? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului must. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul must poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE must? Vezi cuvântul must desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul must?[ must ] Se pare că cuvântul must are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL must |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a înțărcat bălaia?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|