 | as |
|
| Muncitor [ mun-ci-tor ] VEZI SINONIME PENTRU muncitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului muncitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru muncitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUNCITÓR: MUNCITÓR2, -OÁRE, muncitori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care ia parte nemijlocit Ia procesul de producție industrială; persoană care își cîștigă existența muncind cu brațele. vezi lucrător. Muncitorii, țăranii, intelectualii, călăuziți de Partidul Muncitoresc Romîn, devin tot mai conștienți de faptul că ei sînt stăpîni în această țară, stăpîni peste bunurile și bogățiile ei. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 153. În depărtările înghețate, închipuirea muncitorului căuta făptura omului viitor. ARGHEZI, P. T. 90. Muncitor agricol = muncitor care lucra pămîntul altora, neavînd pămînt propriu sau alte mijloace de producție. Muncitor calificat vezi calificat. ♦ Om care lucrează pămîntul. Cît vedeam cu ochii, pe lanuri și-n ogoare, muncitorii stăteau aplecați asupra pămîntului. SADOVEANU, O. VI 336. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. COȘBUC, P. I 48. La foc de soare Bietul muncitor Stropea cu sudoare Micul său ogor. ALECSANDRI, P. A. 131. Forme diferite ale cuvantului muncitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUNCITÓR: MUNCITÓR, -OÁRE, muncitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care muncește. (În concepția marxistă) Clasa muncitoare = (în capitalism) proletariat; (în socialism) clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție, folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne, și care constituie forța conducătoare a societății. ♦ prin extensie Harnic, activ, zelos. 2. S. m. și forme, adjectiv (Persoană) care ia parte nemijlocit în procesul obținerii bunurilor materiale, la întreținerea și la repararea acestora sau în procese de muncă similare acestora; prin generalizare persoană care desfășoară o muncă fizică (în industrie) (1). 3. Adj., substantiv masculin și forme (învechit) Persoană care torturează, chinuiește, căznește. – Munci + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului muncitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUNCITÓR: MUNCITÓR1, -OÁRE, muncitori, -oare, adjectiv 1. Care muncește, care lucrează într-un domeniu de activitate productivă. Căci de lumea muncitoare Și de glia strămoșească Nu-i putere pe sub soare Cîndva să mă despărțească. BENIUC, M. 125. [Eminescu] a ilustrat... jalea și amarul întregului popor muncitor in tumultul veacurilor. SADOVEANU, E. 76. Clasă muncitoare vezi clasă. Țărănime muncitoare = totalitatea țăranilor săraci și mijlocași. 2. Harnic, activ, zelos. Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă. CREANGĂ, P. 37. Forme diferite ale cuvantului muncitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUNCITOR: MUNCITOR substantiv, adjectiv 1. substantiv lucrător, (învechit) uvrier. (muncitor într-o uzină.) 2. adjectiv activ, harnic, neobosit, neostenit, silitor, sîrguincios, sîrguitor, verb reflexiv:ednic, zelos, (livresc) laborios, (rar) lucrător, spornic, strădalnic, străduitor, (regional) abătător, (prin vestul Transilvania) baur, (Transilvania și Banat) porav, (Moldova și Bucovina) robaci, (prin Olt. și Banat) sîrnic, (învechit) diligent, nepregetat, nepregetător, nevoitor, rîvnaci, rîvnitor, (învechit figurat) neadormit. (Un om extrem de muncitor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUNCITÓR: MUNCITÓR, -OÁRE, muncitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care muncește; prin extensie harnic, activ. 2. S. m. și forme, adjectiv (Persoană) care lucrează nemijlocit pentru obținerea unor bunuri sau în activitatea de întreținere și reparare a acestora. 3. Adj., substantiv masculin și forme (învechit) (Persoană) care torturează, chinuiește, căznește. – Munci + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului muncitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUNCITÓR: MUNCITÓR2 muncitoroáre (muncitoróri, muncitoroáre) 1) Care muncește. Om muncitor. Popor muncitor. 2) Care muncește mult și cu folos; harnic; verb reflexiv:ednic. /a munci + sufix muncitortor Forme diferite ale cuvantului muncitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUNCITÓR: MUNCITÓR1 muncitoroáre (muncitoróri, muncitoroáre) m. și forme Persoană care muncește, producând bunuri materiale; lucrător. /a munci + sufix muncitortor Forme diferite ale cuvantului muncitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru muncitor: muncitór, -oáre adjectiv Care muncește, harnic, activ. substantiv Lucrător, maĭ ales cu brațele. Forme diferite ale cuvantului muncitor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru muncitor: muncitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural muncitóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural muncitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru muncitor: muncitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural muncitóri; forme singular și plural muncitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Muncitor: Muncitor ≠ leneș, trândav, trântor Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru muncitor: muncitor a. și m. care muncește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUNCITOR' muncélnițăMUNCÍMUNCÍREMUNCÍTMUNCITÓRMUNCITORÉSCMUNCITORÉȘTEMUNCITORÍEMUNCITORÍME |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL muncitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului muncitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Muncitor într-o uzină. Un om extrem de muncitor. MUNCITÓR2 muncitoroáre muncitoróri, muncitoroáre 1 Care muncește. Om muncitor. Popor muncitor. /a munci + sufix muncitortor. MUNCITÓR1 muncitoroáre muncitoróri, muncitoroáre m. /a munci + sufix muncitortor. Muncitor într-o uzină. |
GRAMATICA cuvântului muncitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului muncitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul muncitor poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE muncitor? Vezi cuvântul muncitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul muncitor?[ mun-ci-tor ] Se pare că cuvântul muncitor are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL muncitor Inţelegi mai uşor cuvântul muncitor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeMuncitor agricol = muncitor care lucra pămîntul altora, neavînd pămînt propriu sau alte mijloace de producție În concepția marxistă Clasa muncitoare = în capitalism proletariat; în socialism clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție, folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne, și care constituie forța conducătoare a societății Țărănime muncitoare = totalitatea țăranilor săraci și mijlocași |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL muncitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Acnee juvenilă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul muncitor are forma: muncitóri
