 | as |
|
| Muia [ mu-ia ] VEZI SINONIME PENTRU muia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului muia în mai multe dicționareDefinițiile pentru muia din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a muia (forma la infinitiv) A muia conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUIA: MUIÁ, moi, verb I. (În concurență cu înmuia) 1. tranzitiv A băga, a introduce ceva într-o substanță lichidă ori cleioasă sau într-un vas, orificiu etc. cu lichid; a îmbiba cu lichid. Muind condeiul legat cu ață într-un șip colbăit de cerneală violetă... așternu un prea frumos răvaș. SADOVEANU, B. 45. Muia feleștiocul în strachina cu dohot. CREANGĂ, A. 46. Să-mi moi degetul în gură. EMINESCU, N. 43. ♦ (Poetic) A scălda. Bătrînul îi mîngîia fruntea muiată în sudoare. SADOVEANU, O. VII 106. Punți de stele peste abisuri muiau adîncu-n străluciri. MACEDONSKI, O. I 230. Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos și de aceea, cînd se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare. EMINESCU, N. 27. • reflexiv Codrii de prinprejur se muiau... în rumeneala serii. GALACTION, O. I 281. ♦ A uda. Și ploaia mă ploaie. Căpeneagu-mi moaie. HODOȘ, P. P. 118. ♦ A întinge. Prostul muia mălaiul în brînză. ȘEZ. v 53. Muiați în lapte-o cojiță. TEODORESCU, P. P. 172. • tranzitiv A face să devină mai moale, mai puțin dur; a face să nu mai fie uscat sau țeapăn. Trebuia să... moi [pesmetul] o zi întreagă în apă, să-l faci terci ca să-l poți băga în gură. GHICA, S. 20. Să moi pielea cea uscată. ȘEZ. IV 52. • reflexiv Carnea... de multă greutate și căldură se moaie. DRĂGHICI, R. 70. • Expresia: (Familiar) A muia oasele (sau ciolanele cuiva) = a bate rău pe cineva. 3. reflexiv (Despre verb reflexiv:eme și intemperii) A se domoli, a se potoli. Să muie gerul. Să topiră zăpezile. DELAVRANCEA, O. II 29. ♦ tranzitiv (Cu privire la acțiuni) A încetini, a domoli. Mai încet! zise de la o verb reflexiv:eme Potcoavă. Și își muiară fuga. SADOVEANU, O. I 151. După o bucată de drum, o muiară de tot, la pasiv STĂNOIU, C. I. 57. 4. reflexiv (Despre oameni și despre unele părți ale corpului lor) A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. Nu ducea la băutură, astfel că se muia din două țuici. PAS, Z. I 225. De la o verb reflexiv:eme, simții că picioarele mi se moaie de la genunchi. DUNĂREANU, CH. 116. De mai ținea lupta numai cît ai ațîța un foc, [feciorul] s-ar fi muiat. ISPIRESCU, L. 254. • Expresia: A i se muia (cuiva) gura vezi gură. • (Despre lucruri) Gîrnețul s-a înfierbîntat, s-a muiat și foflenchi! iar sare roata! CREANGĂ, P. 126. 5. reflexiv (Despre oameni și pornirile lor sufletești) A se potoli, a se calma, a se liniști. Oamenii se muiară numaidecît. STĂNOIU, C. I. 68. ♦ (Determinat prin «la inimă» sau, mai ales, subiectul fiind «inima») A se îmblînzi, a se înduioșa, a fi mișcat. Mitrea și-a adus aminte de înfățișarea uitată a Agapiei și i s-a muiat inima. SADOVEANU, M. C. 64. Cum o văzu împăratul, i se muie inima și prinse un dor pe dînsa. ISPIRESCU, E. 79. Mă dusei la rîul sec, Dorul mîndrei să-l înec... La inimă m-am muiat Și nu l-am mai înecat, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 393. ♦ tranzitiv A face (pe cineva) să cedeze; a îndupleca. împăratul... vede că nu îl poate muia. PANN, P. vezi III 49. 6. tranzitiv (Cu privire la consoane) A articula o consoană palatalizată mărind zona de contact dintre limbă și palat, astfel încît să se obțină o consoană cu un timbru palatal caracteristic. Unele graiuri teritoriale moaie consoanele «n», «t», «d» etc. în cuvinte ca «deget», «teme» etc. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUIA: MUIÁ, moi, verb I. 1. tranzitiv A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ specializare A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun și a le ține câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. tranzitiv A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn. • Expresia: (tranzitiv) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. reflexiv A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru. 5. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca. 6. tranzitiv și reflexiv (fonetică) A (se) palataliza. – Din moale. conform limba franceza mouiller. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUIA: MUIÁ, moi, verb I. 1. tranzitiv A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ specializare A băga rufele în apă cu un detergent și a le ține câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. tranzitiv A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn. • Expresia: (tranzitiv) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. reflexiv A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru. 5. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca. 6. tranzitiv și reflexiv (fonetică) A (se) palataliza. – Din moale. conform limba franceza mouiller. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUIA: MUIA verb 1. a înmuia, a uda, a umezi, (popular) a întinge. (Își muia degetele în apă.) 2. (popular) a întinge. (muia pîinea în sos.) 3. a se fleșcăi, a se terciui, (popular) a se cofleși, a se coleși. (Fructele s-au muia.) 4. a (se) moleși, a (se) vlăgui, (figurat) a (se) fleșcăi. (S-a muia de tot din cauza căldurii.) 5. a se blegi, a se moleși, (prin Transilvania) a se bălmăji, (familial) a se bleojdi, (figurat) a se turti. (Ce te-ai muia așa?, nu te simți bine?) 6. a se încălzi, (prin Muntenia și Olt.) a se pricăli, (învechit) a se încări. (verb reflexiv:emea s-a mai muia.) 7. (fonetică) a (se) palataliza. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MUIA: MUIÁ verb vezi atenua, calma, ceda, descrește, diminua, domoli, îndupleca, lăsa, liniști, micșora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru muia: muia verb vezi ATENUA. CALMA. CEDA. DESCREȘTE. DIMINUA. DOMOLI. ÎNDUPLECA. LĂSA. LINIȘTI. MICȘORA. MODERA. PONDERA. POTOLI. REDUCE. SCĂDEA. SLĂBI. TEMPERA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru muia: muiá (a muia) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu moi, 3 moáie, persoana întâi plural: noi muiém, persoana a doua plural: voi muiáți, imperfect persoana a treia singular: el / ea muiá; conjunctiv prezent 3 să moáie; gerunziu muínd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru muia: muiá verb, industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu moi, persoana a treia singular: el / ea și plural moáie, persoana întâi plural: noi muiém, persoana a doua plural: voi muiáți, imperfect persoana a treia singular: el / ea muiá; gerunziu muínd Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUIA' muhurdánMUHURDÁRmuhurélmuhzúr-agáMUIÁmuiájmuialiumuianMUIÁNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL muia Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului muia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Își muia degetele în apă. Muia pîinea în sos. Fructele s-au muia. S-a muia de tot din cauza căldurii. Ce te-ai muia așa?, nu te simți bine? 6. Verb reflexiv:emea s-a mai muia. Muia pâinea în sos. Verb reflexiv:emea s-a mai muia. Muiá a muia verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu moi, 3 moáie, persoana întâi plural: noi muiém, persoana a doua plural: voi muiáți, imperfect persoana a treia singular: el / ea muiá; conjunctiv prezent 3 să moáie; gerunziu muínd. |
GRAMATICA cuvântului muia? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului muia. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul muia poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE muia? Vezi cuvântul muia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul muia?[ mu-ia ] Se pare că cuvântul muia are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL muia Inţelegi mai uşor cuvântul muia dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Familiar A muia oasele sau ciolanele cuiva = a bate rău pe cineva tranzitiv A muia oasele sau ciolanele cuiva = a bate foarte tare pe cineva tranzitiv A muia oasele sau ciolanele cuiva = a bate foarte tare pe cineva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL muia |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: But1 substantiv neutru regional; în locuțiune prepoziție în butul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
