 | as |
|
| Mấță [ mấță ] VEZI SINONIME PENTRU mấță PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mta în mai multe dicționareDefinițiile pentru mta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic dă următoarea definitie pentru mấță: mấță substantiv feminin [Atestat: ANON. CAR. / plural: mâțe / Etimologie: pbl fo conform alb mica] 1 (popular) Pisică (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (regional; îcs) (De-a) mâța oarbă sau de-a mâța Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (popular; îcs) (De-a) mâța și șoarecele Joc de copii în care jucătorii sunt așezați în cerc, iar doi dintre ei, care îndeplinesc rolul de mâță, respectiv de șoarece, se fugăresc în jurul cercului. 6 (popular; îcs) mâța de vânzare Joc de copii la priveghiul mortului, în care unul dintre jucători încearcă, după un anumit sistem, să vândă celorlalți o mâță reprezentată printr-o lingură. 7 (popular; îcs) mâța popii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (familial; îe) a fi mâță blândă A fi prefăcut, ipocrit. 9 (familial; îe) a fi (ca o) mâță plouată (sau udă) A fi fără chef, abătut. 10 (Îae) A fi rușinat, umilit. 11 (regional; îe) (A cumpăra sau a lua, a fi etc.) mâța-n sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poți cunoaște înainte de a intra în posesia lui. 12 (familial; îe) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu mâța-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu înșelăciuni. 13 (familial; îe) A trăi (sau a se înțelege etc.) ca mâța cu șoarecii (sau cu șoarecele ori cu câinele) A fi în relații foarte rele unii cu alții. 14 (regional; îe) A se stupi ca mâțele A nu se înțelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalagește. 16 (popular; îe) A fi învățat ca mâța la lapte A fi rău învățat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (regional; îe) A păți cinstea mâței la oala cu smântână A fi bătut. 19 (regional; îe) A se învârti ca mâța în jurul oalei cu smântână A da târcoale unui lucru sau unei ființe care îi place. 20 (regional; îe) A umbla ca mâța pe lângă laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (regional; îe) A se învârti ca mâța pe lângă blidul cu păsat A evita să spună adevărul. 22 (regional; îe) A trăi ca mâța pe rogojină A o duce rău. 23 (familial; îe) A trage mâța de coadă (sau regional, pe rogojină) A o duce greu din cauza sărăciei. 24 (regional; îe) A nu avea nici mâța la casă A fi foarte sărac. 25 (regional; îe) A se uita ca mâța la pește A privi cu lăcomie. 26 (familial; îe) A se uita (sau a se pricepe etc.) ca mâța-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (regional; îe) Mătură ca mâța Se spune despre un om murdar care își ascunde murdăriile. 28 (Pfm; îe) A se spăla ca mâța A se spăla superficial. 29 (regional; îe) (Taci) să nu te audă (sau că te aude) mâța Taci, că spui minciuni pe care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Îae) Bagă de seamă ce spui. 31 (regional; îe) A călca în urme de mâță stearpă A fi îndrăgostit. 32 (familial; îe) A rupe mâța-n două A fi voinic. 33 (Îae) A fi energic, hotărât. 34 (Îae) A fi verb reflexiv:ednic. 35 (regional; îae) A se învoi la preț cu cineva. 36 (regional; îe) A se face mâță A se ghemui ca o pisică la pândă. 37 (regional; îe) A-i oua și mâța A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoană vicleană ca pisica, ipocrită. 39 (Rar; dep) Cal slab, prăpădit vezi gloabă, mârțoagă. 40 (Îvr) Blană prelucrată a pisicii. 41 (Îr; pgn) Blană prelucrată a unor animale asemănătoare cu pisica. 42 (regional; lpl; gmț) Cosițe la fete. 43 (regional; îs) Mâță sălbatică Pisică sălbatică (Felix silvestris). 44 (Înv; îc) mâță de mare Specie de șarpe cu coada lungă, nedefinit mai îndeaproape. 45 (regional; îc) mâța-popii Omidă mare, păroasă, colorată pe spate în negru-roșiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omidă-urs. 46 (Ent; regional; îac) Cantaridă (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; regional; îac) Câinele-babei (Oniscus murarius și asellus). 49 (Ent; regional; îac) Scolopendră (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; regional; îac) Repede (Cicindela compestris) 51 (popular; îe) A se da de-a mâța-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (botanică; regional) Mâțișor (4) 53 (botanică; regional) Salcie. 54-55 (Pgn; șhp) Creangă (mică). 56 (botanică; regional) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (botanică; regional) Păpădie (Taraxacum officinale). 58 Mușchi de pe scoarța copacilor. 59 Rădăcină aeriană a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mâț (11). 61 (regional) Botniță pentru vițel. 62 (Pes; regional) Ostie. 63 (regional) Fiecare dintre cele două vârfuri ale scoabei. 64 (regional) Mâner al cleștelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 65 (regional) Clește. 66 (Prc) Cârlig al cleștelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 67 (marină) Broască în care se fixează sfredelul. 68 (Înv) Ancoră de navă. 69 (Trs; Ban) Cârlig cu mai multe brațe îndoite și ascuțite la vârf, cu care se prinde și se scoate un obiect căzut în fântână. 70 Dispozitiv de siguranță, prevăzut cu un fel de gheare, care servește la prinderea automată a coliviei dintr-o mină, când se rupe cablul. 71 (regional) Laț de prins păsări. 72 (regional) Bucată de lemn sau de metal care prinde căpriorii unei case sau care leagă diverse părți componente ale unei construcții vezi grindă. 73 (Mol; Buc) Cârlig gros de fier, prins într-o coadă de lemn, care servește la rostogolitul buștenilor împinși pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placă de fier cu unul sau mai mulți colți, fixată pe fundul ulucului, pentru a micșora viteza buștenilor împinși pe uluc. 75 (regional) Butuc greu, prins cu un capăt pe o margine a ulucului și cu cellalt sprijinit pe marginea opusă, având rolul de a micșora viteza buștenilor împinși pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la războiul de țesut. 77 (Trs) Oiște. 78 (regional) Dispozitiv în formă de furcă cu două coarne, aplicat la inima căruței sau a carului, care împiedică vehiculul oprit pe o pantă să de-a înapoi. 79 (regional) lanț sau curea care leagă grindeiul plugului de rotile Si: potâng. 80 (Trs; Olt) Cumpănă de care se leagă stavila joagărului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, în formă de furcă, care împinge roata dințată a joagărului. 82 (Trs; Olt la joagăr) Grăunțar. 83 (Trs; Olt) Coadă a furcii joagărului. 84 (Trs; Olt) Roată zimțată a joagărului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din torțile care întind pânza joagărului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagărului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagărului. 88 (regional) Bucată de lemn scobit pe care se învârtește cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patină pentru alunecat pe gheață. 90 (regional) Placă de fier cu colți ascuțiți pe care muncitorii forestieri și-o așează pe talpa încălțămintei ca să nu alunece. 91 (regional) Cârlig de fier cu colți, cu ajutorul căruia muncitorii de la întreținerea liniilor electrice sau de telegraf se urcă pe stâlpi. 92 (marină) Coșuleț care are în partea superioară un cerc prevăzut cu dinți, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (regional) Grătar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (regional) Grătar de fier care se pune pe vatră, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face să ardă mai bine. 96 (regional) Dig de proporții reduse. 97-98 (regional) Firidă mică făcută în peretele cămării Si: (regional) mâțoacă(3). 99 (popular; articulat) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 100 (popular; articulat) Melodie după care se execută mâța(99). Definiție sursă: Micul dicționar academic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mấță: mấță (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mấței; plural mấțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MTA' mridangamấrșavmắrul-lúpuluim.s.mấțămấtcăMTImắturMẮTURĂ |
GRAMATICA cuvântului mấță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mấță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mấță poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mấță? Vezi cuvântul mấță desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mấță?[ mấță ] Se pare că cuvântul mấță are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de mic copil?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mấță are forma: mấțe
