 | as |
|
| Moralitate [ mo-ra-li-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU moralitate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului moralitate în mai multe dicționareDefinițiile pentru moralitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru moralitate: *moralitáte forme (latina morálitas, -átis). Calitatea de a fi moral, de a avea obiceĭurĭ frumoase: moralitatea unuĭ om, a faptelor luĭ. Caracteru moral al cuĭva, purtarea luĭ, modu luĭ de vĭață: a te informa despre moralitatea cuĭva. Morală, înțelesu moral al uneĭ povestirĭ, scop moral, reflexiune morală: moralitatea uneĭ fabule. În evu mediu, poemă dramatică cu personagiĭ alegorice. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE substantiv feminin Însușirea a ceea ce este moral (I 1); natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivități din punct de vedere moral. ♦ Comportare, conduită, moravuri în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. – Din latina moralitas, -atis, limba franceza moralité. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE substantiv feminin Însușirea a ceea ce este moral (I 1); natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivități din punct de vedere moral. ♦ Comportare, conduită, moravuri în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. – Din latina moralitas, -atis, limba franceza moralité. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE, moralități, substantiv feminin Caracterul a ceea ce este moral; comportare în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. Moralitatea individuală e în legătură de cauzalitate cu organizarea societății. IONESCU- RION, C. 55. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE substantiv feminin 1. calitatea a ceea ce este moral; corectitudine, cinste. 2. specie a literaturii medievale cu pronunțate funcții moralizatoare, care se situează între mister1 (4) și farsă. (< limba franceza moralité, latina moralitas) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru moralitate: moralitate forme 1. calitatea celui moral; 2. caracterul moral al unei persoane: a se informa despre moralitatea cuiva; 3. înțelesul moral al unei povestiri: moralitatea fabulei; 4. compozițiune dramatică în evul-mediu. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE substantiv feminin Comportare în conformitate cu principiile moralei; caracterul a ceea ce este moral. ♦ Corectitudine, cinste. [conform limba franceza moralité, latina moralitas]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE forme Caracter a ceea ce este moral; comportare conformă cu principiile moralei. /<lat. moralitas, moralitateatis, limba franceza moralité Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITATE substantiv (livresc) etos. (moralitate unei comunități sociale.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MORALITATE: MORALITÁTE substantiv verbal învățătură, morală, pildă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru moralitate: moralitate substantiv verbal ÎNVĂȚĂTURĂ. MORALĂ. PILDĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru moralitate: moralitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat moralității Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru moralitate: moralitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat moralitắții Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Moralitate: Moralitate ≠ imoralitate Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'MORALITATE' MORALICÍMORALÍSMMORALÍSTmoralístăMORALITÁTEMORALIZÁMORALIZÁNTMORALIZÁREMORALIZATÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Moralitate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului moralitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Moralitas, moralitateatis, limba franceza moralité. Moralitate unei comunități sociale. Moralitate unei comunități sociale. |
GRAMATICA cuvântului Moralitate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului moralitate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Moralitate poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE moralitate? Vezi cuvântul moralitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul moralitate?[ mo-ra-li-ta-te ] Se pare că cuvântul moralitate are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Moralitate |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Chimie nucleară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
