 | as |
|
| Mor [ mor ] VEZI SINONIME PENTRU mor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mor în mai multe dicționareDefinițiile pentru mor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mor: 1) mor, a murí vezi intr. (latina popular *mŏrio, -íre, cl. mŏrior, mŏri; italiana morire, pv. spaniolă morir, limba franceza mourir [pg. morrer]. – Mor, morĭ, moare, murim, murițĭ, mor; muream; muriĭ; să mor, să moară; murind. vezi mort, moarte). Îmĭ daŭ sufletu, termin vĭața, nu maĭ trăĭesc: Ștefan cel Mare a murit la 1504. figurat Sufer mult, îs chinuit de: mor de foame, de frig, de frică. Mă sting (familial): focu a murit. Dispar, îs dat uĭtăriĭ: fapta bună nu moare. Mor de rîs, mă topesc de rîs, rîd de nu maĭ pot, leșin de rîs. A muri de urît, a te plictisi grozav. A muri după cineva saŭ ceva, a te prăpădi după, a-țĭ plăcea foarte mult, a ĭubi adînc. A trage să morĭ, a fi în agonia morțiĭ. De murit, foarte, grozav: era un frig de murit. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mor: mor interjecție – Imită vocea ursului. Creație expresivă, conform mîr, hor, sforăi. – derivat morăi, verb (despre urși și alte animale, a scoate sunete caracteristice); morăit, substantiv neutru (mîrîit); mormăi, verb (a face ca ursul; a mîrîi, a bombăni, a bodogăni), pe bază de repetiție (derivat din limba sârbă mèrmljati, Cihac, II, 203, sau din limba bulgară mormorjă, Conev 96, este suspectă); mornăi, verb (a bombăni), prin disimilare (Pușcariu, Dacor., I, 95); mormăială, substantiv feminin (mormăit; bombănit); mormăit, substantiv neutru (acțiunea de a mormăi); mormăitor, adjectiv (care mormăie). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MOR: MOR interjecție (Adesea repetat) Onomatopee care redă mormăitul ursului. Deodată se auzi prin pădure glasul ursului: mor! mor! mor! ISPIRESCU, I. 329. Numai iaca și ursul: mor! mor! mor! mor! CREANGĂ, P. 187. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MOR: MOR interjecție (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda mormăitul ursului). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MOR: MOR interjecție (De obicei repetat) Cuvânt care redă mormăitul ursului. – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MOR: MOR interjecție (De obicei repetat) Cuvânt care redă mormăitul ursului. – Onomatopee. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mor: 2) mor, interjecție care arată mormăĭala. vezi mîr. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'MOR' MOPMOPÉDMOPSMopsusMORmor-mórMÓRĂMORACÉEMORAEA |
GRAMATICA cuvântului mor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mor poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mor? Vezi cuvântul mor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mor?[ mor ] Se pare că cuvântul mor are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi mai catolic decât papa?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
