eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție monotelism


PLURALGRAMATICĂSILABE
Monotelism [ mo-no-te-lism ]
VEZI SINONIME PENTRU monotelism PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului monotelism în mai multe dicționare

Definițiile pentru monotelism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MONOTELISM:
MONOTELÍSM substantiv neutru (Rar) Doctrină religioasă care susține că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină.

– Din limba franceza monothélisme.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MONOTELISM
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MONOTELISM:
MONOTELÍSM substantiv neutru doctrină religioasă care susține că Isus Christos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină. (< limba franceza monothélisme)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

MONOTELISM
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MONOTELISM:
MONOTELÍSM substantiv neutru Doctrină religioasă care susține că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină. [< limba franceza monothélisme].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MONOTELISM
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MONOTELISM:
MONOTELÍSM substantiv neutru (Rar) Învățătură creștină, din secolul VII, care nu admite decât o singură voință în Isus Hristos, cea divină.

– Din limba franceza monothélisme.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

monotelism
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru monotelism:
monotelísm substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

monotelism
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru monotelism:
*monotelísm substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'MONOTELISM'
MONOSULFÚRĂMONOTÁSTERMONOTEÍSMMONOTEÍSTMONOTELÍSMMONOTELÍTMONOTEMÁTICmonotematísmmonotérm

GRAMATICA cuvântului monotelism?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului monotelism.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul monotelism poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul monotelism sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru monotelism la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE monotelism?
Vezi cuvântul monotelism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul monotelism?
[ mo-no-te-lism ]
Se pare că cuvântul monotelism are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i sta sau a i se opri în gât?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ajunge într-o situație fără ieșire, a nu-i mai merge; a o păți
varietate de cireșe cu pulpa tare
a a nu putea înghiți; b a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi
ham rudimentar format numai din curelele de la pieptul și gâtul calului și din cele două șleauri
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app