 | as |
|
| Mocirlă [ mo-cir-lă ] VEZI SINONIME PENTRU mocirlă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mocirla în mai multe dicționareDefinițiile pentru mocirla din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MOCIRLĂ: MOCIRLĂ s. 1. (georgrafic) băltoacă, mlaștină, smîrc, (rar) băltac, (popular) rovină, (învechit și regional) băltiș, (regional) bahnă, băhniș, bulhac, mlacă, mlașniță, molastină, rît, tălbăriță, tău, (prin Muntenia) balhui, (prin Banat) bară, (prin Bucovina) bălăștioagă, (prin Moldova) bîlc, (Transilvania și Moldova) mărghilă, (Moldova, Bucovina și Transilvania) ploștină, (învechit) batac, băltină, paludă, piștelniță. (S-a înecat într-o mocirla.) 2. mîl, nămol, noroi, (rar) noroială, (învechit și regional) moceriță, (regional) glod, mocioarcă, năglod, nămală, pahnă, tău, tină, (prin Transilvania și Maramures) moceră. (mocirla formată pe drum.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MOCIRLĂ: MOCÍRLĂ, mocirle, substantiv feminin 1. Întindere (mică) de apă stătătoare, plină de mîl. Chemă rațele, care-i răspunseră din mocirlă. SADOVEANU, P. M. 42. Porcii... căzură toți în mocirla răcoroasă. GALACTION, O. I 296. Mistreți dau năvală prin leasă și prin mocirlă. ODOBESCU, S. III ♦ Noroi mare, adînc. Oraș înecat în mocirlă dintr-un capăt la altul. GHICA, S. 243. 2. figurat Stare de decădere morală, în care domnește, necinstea, obscurantismul, viciul; josnicie. Trebuia să mă ridic din mocirla în care căzusem. CAMIL PETRESCU, T. II 243. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mocirlă: mocírlă forme, plural e (poloneză moczydlo, rut. močilo, topilă [ca povirlă-povidlă]; limba cehă močištĕ, cîmpie umedă [limba română Moștiștea, lac și vale în Ilf.], limba bulgară močurlak, loc mocirlos, despre vechea slavă moča, baltă, mocirlă, močiti, a uda, moknonti, a se uda; ung. mocsár, macsár, mocirlă. vezi mocnesc, moștină). Baltă noroĭoasă, loc plin de noroĭ. figurat Situațiune josnică, stare decăzută: în ce mocirlă se tăvălește! – Și măcĭurlă (Bas.). vezi smîrc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MOCIRLĂ: MOCÍRLĂ, mocirle, substantiv feminin Apă stătătoare (de mică întindere) provenită din ploi, revărsări etc. și plină de mâl, de noroi; loc mlăștinos, noroios; noroi, mâl. ♦ figurat Decădere morală; mediu decăzut din punct de vedere moral. – conform limba bulgară močilo. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MOCIRLĂ: MOCÍRLĂ, mocirle, substantiv feminin Apă stătătoare (de mică întindere) provenită din ploi, revărsări etc. și plină de mâl, de noroi; loc mlăștinos, noroios; noroi, mâl. ♦ figurat Decădere morală; mediu decăzut din punct de vedere moral. – conform limba bulgară močilo. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MOCIRLĂ: MOCÍRLĂ mocirlae forme 1) Apă stătătoare plină de mâl și noroi. 2) figurat Mediu social viciat; mlaștină. /cf. bulg. moțilo Forme diferite ale cuvantului mocirla: mocirlae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mocirlă: mocírlă substantiv feminin, genitiv dativ articulat mocírlei; plural mocírle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mocirlă: mocírlă substantiv feminin, genitiv dativ articulat mocírlei; plural mocírle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mocirlă: mocirlă forme baltă noroioasă. [poloneză MOCZYLA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MOCIRLĂ: MOCÍRLĂ substantiv verbal ceață, negură, pâclă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mocirlă: mocirlă substantiv verbal CEAȚĂ. NEGURĂ. PÎCLĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MOCIRLA' mociorlắumociránmociráncăMOCÍREMOCÍRLĂmocirlíMOCIRLÓSMOCIRÓSmocî́rță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mocirlă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mocirlă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a înecat într-o mocirlă. Mocirlă formată pe drum. MOCÍRLĂ mocirlăe forme 1 Apă stătătoare plină de mâl și noroi. |
GRAMATICA cuvântului mocirlă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mocirlă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mocirlă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mocirlă? Vezi cuvântul mocirlă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mocirlă?[ mo-cir-lă ] Se pare că cuvântul mocirlă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mocirlă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Din capul locului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mocirlă are forma: mocírle
