eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție moale


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Moale [ moa-le ]
VEZI SINONIME PENTRU moale PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului moale în mai multe dicționare

Definițiile pentru moale din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOÁLE2, moi, adjectiv

1. (în opoziție cu tare, dur) Care cedează ușor la apăsare, modificîndu-și forma temporar sau definitiv. Se așezase peste toate o zăpadă moale și nouă, care lumina ușor în noaptea fără lună. SADOVEANU, M. C. 58. Încep cu toții a cărăbăni la saltele cu puf, perini moi, o legătură cu demîncare și alte mărunțișuri. CREANGĂ, P. 117. Mută-ți casa lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 48.
       • Ouă moi = ouă fierte puțin, cu albușul și gălbenușul neîntârite. Icre moi = icre proaspete, nepresate.
♦ (Despre un teren) înmuiat de umezeală. Călca anevoie în pămîntul moale. DUMITRIU, N. 140. Locul unde sta această piatră fiind moale, putea să cadă. DRĂGHICI, R. 117.
       • (Despre metale) Lipsit de duritate; prin extensie flexibil. Cînd oțelul este prea moale, coasa se îndoaie. PAMFILE, A. R. 125.
       • Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar (ca apa de ploaie).

2. (În opoziție cu aspru) Neted, catifelat, mătăsos, finanțe Mă lungii într-un cot pe iarba moale. HOGAȘ, M. N. 183. Mușchi pletos... moale ca mătasa și verde ca buratecul. CREANGĂ, P. 213. Părea un tînăr voievod Cu păr de aur moale. EMINESCU, O. I 170.
       • figurat El se uită... la expresia caldă a ochilor ei moi, lungi, cu gene mari. VLAHUȚĂ, O. A. III 90.
       • Expresia: A nu-i fi (cuiva) moale = a nu-i fi (cuiva) bine, a i se întîmpla ceva neplăcut, a o păți. Da să știi d-ta, că babei mele n-are să-i fie moale, cînd m-oi întoarce acasă. CREANGĂ, P. 126. (Substantivat) A trăi pe moale = a duce o viață bună, liniștită. Eu trăiesc bine, pe moale și la cald. DELAVRANCEA, la TDRG.

3. (Despre sunete, voce etc.) încet, stins; prin extensie plăcut, armonios. Glasul i se făcea moale. DUMITRIU, N. 22. Vorbește cu glasul moale judecătorul. STANCU, despre 257. Acompaniind sunetele ușoare a unor note... cu glasul ei dulce și moale. EMINESCU, N. 47.
       • (Adverbial) Talanga suna moale în liniștea cîmpiilor. SADOVEANU, O. I 34. Albinele bîzîiau moale în prisaca de-aproape. id. ib. VII 101.
♦ Consoană moale = consoană palatalizată. Palat moale vezi palat.
♦ (Despre lumină și despre izvoare de lumină) Lipsit de intensitate; pal, palid, estompat. Printre gratii luna moale Sfiicioasă și smerită și-au vărsat razele sale. EMINESCU, O. I 76. Țintește ochii... chiar pe luna plină de o lumină moale. ALECSANDRI, P. III 81.
♦ (Despre verb reflexiv:eme) Care nu e geroasă. Am avut anul acesta o iarnă moaie. La CADE.

4. (Despre pas, mers) Ușor, abia simțit, lin, domol. Tudor își duse în buiestru calul o verb reflexiv:eme, apoi îl lăsă in pas moale. SADOVEANU, O. VII 163. Deodat-aud foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de seînduri. EMINESCU, O. I 119.
       • (Adverbial) înaintă sprintenă numai în su- măieș, pășind moale pe covor cu opincile. SADOVEANU, B. 69 (figurat) Platoul se cobora moale. DUMITRIU, N. 215.

5. figurat (Despre persoane) Lipsit de energie și de voință, slab de caracter; apatic, indolent, fără vlagă, bleg. Fusese un bărbat înalt, voinic... moale, trîndav. STANCU, D.

5. Dar moale ești, Antoane, cînd e vorba de fiu-tu... Te-ai îngălbenit ca un mort. DEMETRIUS, C. 120. Era... moale în mișcări. RUSSO, S. 28.
       • (Adverbial) Asta n-aș crede-o, se împotrivi moale Mînecuță. SADOVEANU, P. M. 136. De ce să n-ascult? se apără moale colonelul. C. PETRESCU, Î. I

11. Șovăind, se lăsă moale pe banchetă. BART, E. 212.
       • Expresia: A o lăsa (mai) moale = (familiar) a-și reduce pretențiile.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

MOALE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOÁLE, moi, adjectiv

I.

1. Care cedează ușor la apăsare, modificându-și forma; prin extensie afânat, pufos.
       • Carne moale = carne fără oase. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat. Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil.
       • Expresia: A-i fi (cuiva) moale sau a trăi (ori a se așeza) pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine.
♦ (Substantivat, n. singular articulat) Parte moale (I

1) a unui lucru.
       • (popular) Moalele capului = fontanelă; prin extensie creștetul capului.
♦ (Despre gură, buze) Cărnos, fraged.
♦ Moleșit, flasc; puhav.
♦ Puțin consistent; subțire, apos.
♦ (Despre pâine, cozonac etc.) Proaspăt; fraged.
♦ (Despre icre) Proaspăt, neconservat.
♦ (Despre fructe) Zemos; mălăieț.
♦ Flexibil, elastic.

2. (Despre terenuri) Umed, reavăn, jilav.

3. (Despre metale și aliaje) Cu duritate mică; care poate fi ușor îndoit, zgâriat etc.

4. (Despre ființe, despre corpul sau despre părți ale corpului lor) Fără rezistență, fără putere; debil, slab, plăpând; gingaș, delicat.
♦ Sleit de puteri, istovit, vlăguit.

5. (Despre oameni) Lipsit de energie, de voință; apatic, indolent; bleg, leneș; cu fire slabă, nehotărâtă, influențabilă.
       • Expresia: A o lăsa (mai) moale = a ceda, a face concesii.

II.

1. Cu suprafața netedă, fără asperități; neted.
♦ Catifelat, mătăsos; plăcut la atingere.

2. Necolțuros, rotunjit, unduios; prin extensie armonios, delicat.

3. (Despre culori, lumină sau izvoare de lumină, sunete) Lipsit de stridență, cu intensitate scăzută; domol, potolit; blând.

4. (fonetică; în opoziție cu dur; în sintagmele) Consoană moale = consoană palatalizată. Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală.

5. (Despre verb reflexiv:eme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduț (și umed); prin extensie plăcut, blând.

6. (Despre ființe, despre însușiri și manifestări ale lor) Domol; blând, blajin.

7. (Despre mișcări) Ușor, abia simțit; încet, lent; lipsit de vlagă; slab.
♦ Care se mișcă încet, lin, domol; (despre ființe) lipsit de vioiciune, de sprinteneală.

– latina mollis, -e.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MOALE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOÁLE, moi, adjectiv

I.

1. Care cedează ușor la apăsare, modificându-și forma; prin extensie afânat, pufos.
       • Carne moale = carne fără oase. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat. Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil.
       • Expresia: A-i fi (cuiva) moale sau a trăi (ori a se așeza) pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine.
♦ (Substantivat, n. singular articulat) Parte moale (I

1) a unui lucru.
       • (popular) Moalele capului = fontanelă; prin extensie creștetul capului.
♦ (Despre gură, buze) Cărnos, fraged.
♦ Moleșit, flasc; puhav.
♦ Puțin consistent; subțire, apos.
♦ (Despre pâine, cozonac etc.) Proaspăt; fraged.
♦ (Despre icre) Proaspăt, neconservat.
♦ (Despre fructe) Zemos; mălăieț.
♦ Flexibil, elastic.

2. (Despre terenuri) Umed, reavăn, jilav.

3. (Despre metale și aliaje) Cu duritate mică; care poate fi ușor îndoit, zgâriat etc.

4. (Despre ființe, despre corpul sau despre părți ale corpului lor) Fără rezistență, fără putere; debil, slab, plăpând; gingaș, delicat.
♦ Sleit de puteri, istovit, vlăguit.

5. (Despre oameni) Lipsit de energie, de voință; apatic, indolent; bleg, leneș; cu fire slabă, nehotărâtă, influențabilă.
       • Expresia: A o lăsa (mai) moale = a ceda, a face concesii.

II.

1. Cu suprafața netedă, fără asperități; neted.
♦ Catifelat, mătăsos; plăcut la atingere.

2. Necolțuros, rotunjit, unduios; prin extensie armonios, delicat.

3. (Despre culori, lumină, sunete) Lipsit de stridență, cu intensitate scăzută; domol, potolit; blând.

4. (fonetică; în opoziție cu dur; în sintagmele) Consoană moale = consoană palatalizată. Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală.

5. (Despre verb reflexiv:eme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduț (și umed); prin extensie plăcut, blând.

6. (Despre ființe, despre însușiri și manifestări ale lor) Domol; blând, blajin.

7. (Despre mișcări) Ușor, abia simțit; încet, lent; lipsit de vlagă; slab.
♦ Care se mișcă încet, lin, domol; (despre ființe) lipsit de vioiciune, de sprinteneală.

– latina mollis, -e.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

moale
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru moale:
moále adjectiv –

1. Blînd, blajin, suav, plăcut. –

2. Slab, destins, flasc. –

3. Debil, lăsător. –

4. Leneș, trîndav, greoi.

– Mr., megl. moale, istr. mole. latina mŏllis (Pușcariu 1101; Candrea-Dens., 1143; REW 5649), conform italiana portugheză molle, prov., vezi limba franceza mol, limba franceza mou, cat. moll, spaniolă muelle.

– derivat moale, substantiv feminin (fontanelă); moaleș, adjectiv (flasc, fleșcăit); molan, substantiv masculin (leneș, puturos, om molatic; pește, Cobitis barbatula), în Banat, Olt. și Muntenia; molănete, substantiv masculin (Olt., trîndav, leneș); molaș, substantiv masculin (Transilvania, pește, varietate de mihalț, Lota vulgaris); molătate, substantiv feminin (învechit, moliciune); molatic (variantă molatec), adjectiv (moale, suav; delicat, plăcut; leneș, insolent); molău (variantă molîu), adjectiv (moale, leneș); molătui, verb reflexiv (Maramures, a se distra); moleșală, substantiv feminin (indolență, lenevie); moleși, verb reflexiv (a se înmuia); moleșitor, adjectiv (care moleșește); molete (variantă moleț), substantiv masculin (pește, Cobitis barbatula); moliciune (variantă învechit molăciune), substantiv feminin (moleșală, delicatețe, suavitate; indolență, lene; voluptate); moloman, substantiv masculin (Olt., leneș, puturos); moloșa, verb reflexiv (a se înmuia); moloșag (variantă moleșag), substantiv neutru (Moldova, Transilvania, dezgheț, timp umed și călduros la începutul primăverii); mălăeț, adjectiv (molișor, fleșcăit, răscopt), în loc de *molăeț, conform moleț, molău (după Cihac, II, 184; Weigand, Jb., XVI, 78; Loewe 53; Candrea și Scriban; din mălai, imposibil semantic); moleață, substantiv feminin (moliciune), conform spaniolă mollez (Giuglea, LL, I, 178; Candrea-Dens., 1145 îl explică prin latina *mollitia, conform REW 5650); molcel, adjectiv (molișor), pe care Candrea-Dens., 114 îl derivă din latina mollicellus. conform muia, moină.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

MOALE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOÁLE1 substantiv neutru (Numai în forma articulată, urmat de un genitiv) Partea puțin rezistentă a unui lucru, care cedează ușor la apăsare. Mi-am luat de-o grijă, zise. scufundîndu-se în moalele unui fotoliu de piele fină. MIRONESCU, S. A. 105. Și-afunda capul din ce în ce în moalele pernei. DELAVRANCEA, S. 108.
       • Moalele capului = fontanelă. Miai s-a invîrtit și l-a lovit pe Lisandru drept în moalele capului. PREDA, Î. 122. Învățătorul înalt, osos... ciocănea copiii în moalele capului. CAMILAR, N. I 19. Vai de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă l-ar fi lovit în moalele capului. REBREANU, R. II 199. Moalele securii = muchea securii. Pe moalele (muchea) săcurii se pisează usturoi. ȘEZ. XII 194.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MOALE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOALE adjectiv

1. afînat, poros, pufos, rar, (rar) înfoiat, țărînos, (regional) puhav. (Pămînt moale.)

2. (rar) molatic. (Calcă pe covoare moale.)

3. proaspăt, (regional) puhav. (Pîine moale.)

4. înmuiat. (Bucăți de pîine moale.)

5. fraged. (Prăjitură moale.)

6. fleșcăit, puhav, (livresc) flasc. (Are o carne moale.)

7. catifelat, mătăsos, neted. (Obraz moale; piele moale.)

8. apos, neconsistent, subțire. (O mîncare moale.)

9. bleg, indolent, lălîu, molatic, molîu, mototol, (regional) tofolog, (figurat) băligos, mălăieț, mămăligos. (Un om moale.)

10. greoi, încet, lent, molatic, molîu, (învechit) tîrziu, zăbavnic. (Om moale în mișcări.)

11. (fonetică) muiat, palatizat. (Consoane moale.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

moale
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru moale:
moále adjectiv, plural moĭ (latina mŏllis, moale; italiana pg. molle, pv. mol, limba franceza mou, cat. moll, spaniolă muelle). Care cedează ușor cînd îl atingĭ (în opoz. cu vîrtos, tare, dur, solid): ceara și plumbu îs lucrurĭ moĭ. Neted, catifelat, care nu zgîrie (în opoz. cu aspru): păru de pisică e moale, pe cînd cel de porc e aspru. figurat Fără vigoare, fără energie, slab: om moale. substantiv neutru fără plural Fontanelă saŭ locu unde a fost ĭa, în creștet: a te lovi în moalele capuluĭ. adverb Fără energie: a vorbi moale. A o lăsa moale, a-țĭ reduce pretențiunile, a fi maĭ blînd.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

moale
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru moale:
moale a.

1. care cedează ușor la atingere: ceară moale, pat moale;

2. care nu e tare: ou, păr moale;

3. figurat lipsit de vigoare, de energie: om moale. [latina MOLLIS]. ║ n.

1. parte moale: își afunda capul în moalele pernei;

2. partea anterioară a capului.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MOALE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOÁLE2 adverb Fără îndrăzneală; fără curaj; fără convingere. /<lat. mollis, moalee
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MOALE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MOALE:
MOÁLE adjectiv verbal estompat, influențabil, pal, palid, pierdut, stins, șters.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

moale
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru moale:
moale adjectiv verbal ESTOMPAT. INFLUENȚABIL. paleontologie PALID. PIERDUT. STINS. ȘTERS.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Moale
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Moale:
Moale ≠ puternic, tare, vânjos, vârtos, vânos
Definiție sursă: Dicționar de antonime

moale
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru moale:
moále2 (popular) substantiv neutru, articulat moálele (în moale capului)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

moale
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru moale:
moále adjectiv masculin, forme moále; plural m. și forme moi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

moale
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru moale:
moále1 adjectiv masculin și forme; plural m. și forme moi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

moale
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru moale:
moále substantiv neutru, articulat moálele
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MOALE'
moágănămoágărMoagherMOAIÉUMOÁLEMOALELE-CÁPULUIMOALELE-FRÚNȚIIMOALELE-OBRÁZULUIMoaleș

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL moale
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului moale dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Pămînt moale.
Calcă pe covoare moale.
Pîine moale.
Bucăți de pîine moale.
Prăjitură moale.
Are o carne moale.
Obraz moale; piele moale.
O mîncare moale.
Un om moale.
Om moale în mișcări.
Consoane moale.
Prăjitură moale.
Obraz moale; piele moale.
Mollis, moalee.
Moále2 popular substantiv neutru, articulat moálele în moale capului.

GRAMATICA cuvântului moale?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului moale.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul moale poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul moale sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE moale?
Vezi cuvântul moale desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul moale?
[ moa-le ]
Se pare că cuvântul moale are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL moale
Inţelegi mai uşor cuvântul moale dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Ouă moi = ouă fierte puțin, cu albușul și gălbenușul neîntârite
Icre moi = icre proaspete, nepresate
Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar ca apa de ploaie
A nu-i fi cuiva moale = a nu-i fi cuiva bine, a i se întîmpla ceva neplăcut, a o păți
Substantivat A trăi pe moale = a duce o viață bună, liniștită
♦ Consoană moale = consoană palatalizată
A o lăsa mai moale = familiar a-și reduce pretențiile
Carne moale = carne fără oase
Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat
Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil
A-i fi cuiva moale sau a trăi ori a se așeza pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine
popular Moalele capului = fontanelă; prin extensie creștetul capului
A o lăsa mai moale = a ceda, a face concesii
Fonetică; în opoziție cu dur; în sintagmele Consoană moale = consoană palatalizată
Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală
Carne moale = carne fără oase
Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat
Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil
A-i fi cuiva moale sau a trăi ori a se așeza pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine
popular Moalele capului = fontanelă; prin extensie creștetul capului
A o lăsa mai moale = a ceda, a face concesii
Fonetică; în opoziție cu dur; în sintagmele Consoană moale = consoană palatalizată
Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală
Moalele capului = fontanelă
Moalele securii = muchea securii

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL moale

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: învechit a bea sau a lua, a sorbi credință sau credința?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
hârtie având pe una dintre fețe un strat subțire de substanță colorată, care permite copierea unui text, a unui desen etc
fel de a concepe munca și de a munci
a gusta din mâncărurile servite domnitorului pentru a-l încredința că nu sunt otrăvite
înainte de a fi băut ceva; fără să fi băut ceva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app