 | as |
|
| Mistuitor [ mis-tu-i-tor ] VEZI SINONIME PENTRU mistuitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mistuitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru mistuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MISTUITÓR: MISTUITÓR, -OÁRE, mistuitori, -oare, adjectiv Care mistuie; chinuitor; distrugător, nimicitor. Din ceruri peste pămînt, ca din o sită imensă, mîni colosale și nevăzute cerneau o ploaie de foc mistuitor. HOGAȘ, M. N. 172. Fiind sincer, ca într-o pară mistuitoare se topea inima lui în focul sentimentelor. IONESCU-RION, C. 120. Rămase verb reflexiv:eme îndelungată pierdut în gînduri mistuitoare. SLAVICI, N. I 120. • (Adverbial) Toată noaptea m-am frămîntat mistuitor. CAMIL PETRESCU, U. N. 198. Ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat Sînt osteniți. EMINESCU, O. IV 424. Forme diferite ale cuvantului mistuitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MISTUITÓR: MISTUITÓR, -OÁRE, mistuitori, -oare, adjectiv 1. Care mistuie (2); distrugător, nimicitor. 2. figurat Care chinuiește (sufletește), care distruge moral și fizic (încetul cu încetul). [ pronunție: -tu-i-] – Mistui + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului mistuitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MISTUITÓR: MISTUITÓR, -OÁRE, mistuitori, -oare, adjectiv 1. Care mistuie (2); distrugător, nimicitor. 2. figurat Care chinuiește (sufletește), care distruge moral și fizic (treptat). [ pronunție: -tu-i-] – Mistui + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului mistuitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MISTUITÓR: MISTUITÓR mistuitoroáre (mistuitoróri, mistuitoroáre) Care mistuie; cu proprietatea de a mistui. Dureri mistuitoroare. [silabe -tu-i-] /a mistui + sufix mistuitortor Forme diferite ale cuvantului mistuitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MISTUITOR: MISTUITOR adjectiv 1. distrugător, nimicitor, pustiitor. (Un foc, un cutremur mistuitor.) 2.* (figurat) devorant, nesățios. (O pasiune mistuitor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mistuitor: mistuitór adjectiv masculin (silabe -tu-i-), plural mistuitóri; forme singular și plural mistuitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MISTUITÓR: MISTUITÓR adjectiv verbal consistent, hrănitor, nutritiv, sățios, suculent. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mistuitor: mistuitór (-tu-i-) adjectiv masculin, plural mistuitóri; forme singular și plural mistuitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mistuitor: mistuitor adjectiv verbal CONSISTENT. HRĂNITOR. NUTRITIV. SĂȚIOS. SUCULENT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mistuitor: mistuitor a. care mistuiește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MISTUITOR' MISTUÍMISTUIÁLĂMISTUÍREMISTUÍTMISTUITÓRMIȘUÍMIȘUIÁLĂMÍȘUNMIȘUNÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mistuitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mistuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MISTUITÓR mistuitoroáre mistuitoróri, mistuitoroáre Care mistuie; cu proprietatea de a mistui. Dureri mistuitoroare. [silabe -tu-i-] /a mistui + sufix mistuitortor. Un foc, un cutremur mistuitor. O pasiune mistuitor. |
GRAMATICA cuvântului mistuitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mistuitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mistuitor poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mistuitor? Vezi cuvântul mistuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mistuitor?[ mis-tu-i-tor ] Se pare că cuvântul mistuitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mistuitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Forme în sintagma galbenă de odobești?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
