|
Mişcare [ miş-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU mişcare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului miscare în mai multe dicționareDefinițiile pentru miscare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCÁRE, mișcări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) mișca și rezultatul ei. I. 1. Ieșire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziției; deplasare a unui obiect sau a unei ființe. • Mișcare seismică = cutremur de pământ. Mișcări tectonice sau mișcările scoarței = deplasări ale scoarței solide care constituie scoarța pământului, produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la modificarea structurii geologice a scoarței. • Expresia: Nici o mișcare = liniște! tăcere! A (se) pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze. ♦ Schimbare a poziției corpului, a membrelor etc.; exerciții sau parte a unui exercițiu sportiv executate prin schimbarea poziției corpului, a membrelor etc.; prin extensie gest. • Expresia: (familial) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede. ♦ Fiecare dintre mutările unei piese la o partidă de șah, de table etc. • Expresia: (familial) A prinde (sau a surprinde) mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns. ♦ Viteză cu care se execută o bucată muzicală sau o parte a ei; tempo. ♦ (concretizat) Parte dintr-o compoziție muzicală de dimensiuni mai mari, executată într-un anumit tempo. 2. Activitate, acțiune, faptă. • Locuţiune adverbiala În mișcare = într-o stare de agitație, de tulburare, de încordare. • Expresia: A (se) pune în mișcare = a intra (sau a determina pe cineva să intre) în acțiune; a face să se agite, să acționeze. ♦ (familial) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare în spațiu, înaintare, circulație; prin extensie animație, agitație, forfotă. ♦ Serviciu care dirijează circulația trenurilor. ♦ (La plural ) Deplasare organizată, strategică, a unei unități militare. 4. Schimbare intervenită în repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post în altul. 5. Acțiune sau curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes (mai) general, al unei idei sau al unei concepții. ♦ Acțiune (organizată) de masă cu caracter revendicativ; agitație, revoltă, revoluție. 6. figurat Îndemn, impuls, imbold, pornire. ♦ (Rar) Sentiment, emoție. II. Categorie filozofică înglobând toate schimbările și procesele care au loc în Univers; prin generalizare schimbare, transformare. – vezi mișca. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Ce inseamna? |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCÁRE, mișcări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) mișca și rezultatul ei. I. 1. Ieșire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziției; deplasare a unui obiect sau a unei ființe. • Mișcare seismică = cutremur de pământ. Mișcări tectonice sau mișcările scoarței = deplasări ale scoarței terestre produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la schimbări geologice sau geografice. • Expresia: Nicio mișcare = liniște! tăcere! A (se) pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze. ♦ Schimbare a poziției corpului, a membrelor etc.; exerciții sau parte a unui exercițiu sportiv executate prin schimbarea poziției corpului, a membrelor etc.; prin extensie gest. • Expresia: (familial) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede. ♦ Fiecare dintre mutările unei piese la o partidă de șah, de table etc. • Expresia: (familial) A prinde (sau a surprinde) mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns. ♦ Viteză cu care se execută o bucată muzicală sau o parte a ei; tempo. ♦ (concretizat) Parte dintr-o compoziție muzicală amplă executată într-un anumit tempo. 2. Activitate, acțiune, faptă. • Locuţiune adverbiala În mișcare = într-o stare de agitație, de tulburare, de încordare. • Expresia: A (se) pune în mișcare = a intra (sau a determina pe cineva să intre) în acțiune; a face să se agite, să acționeze. ♦ (familial) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare în spațiu, înaintare, circulație; prin extensie animație, agitație, forfotă. ♦ Serviciu care dirijează circulația trenurilor. ♦ (La plural ) Deplasare organizată, strategică, a unei unități militare. 4. Schimbare intervenită în repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post în altul. 5. Acțiune care antrenează un număr mare de oameni în sprijinul unei idei, al unui scop comun. ♦ Acțiune (organizată) de masă cu caracter revendicativ; agitație, revoltă, revoluție. 6. figurat Îndemn, impuls, imbold, pornire. ♦ (Rar) Sentiment, emoție. II. Categorie filosofică care desemnează totalitatea transformărilor și proceselor care au loc în Univers; prin generalizare schimbare, transformare. – vezi mișca. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru mișcare: mișcare 1. Schimbare de poziție a sunetelor în timp, către grav sau către acut. M. directă (vocile (2)), partidele* merg în același sens, ascendent sau descendent,contrară (o voce, o partidă urcă, iar cealaltă coboară), oblică* (una dintre voci sau partide este staționară); m. paralelă (2) (vocile au o m. directă, păstrând totodată între ele același interval, ex. terțe* sau sexte* paralele; în contrapunctul și în armonia clasică, cvintele* și octavele* paralele sunt interzise). Expresia italiana moto contrario cu referire la un motiv contrapunctic, poate fi sin. cu inversare* ( vezi armonie (III, 1); canon; contrapunct; imitație; polifonie; răsturnare). 2. Termenul este întrebuințat pentru a desemna impresia de m., pe care o produce desfășurarea în timp a muzicii; gradul de viteză al muzicii se apreciază în funcție de o anumită durată (I, 1) luată drept etalon (sens în care m. este sin. cu tempo (2); vezi și metronom). Încercările de a găsi un etalon absolut s-au dovedit totuși a fi iluzorii, întrucât fenomenul în cauză este subiectiv și depinde de o serie de imponderabile, ce pot fi aflate atât în planul virtual de existență al muzicii (caracterul acesteia, intențiile compozitorului), cât și în actualizarea muzicii, m. fiind unul dintre factorii esențiali ce țin de interpretare* înțelegând interpretarea nu numai ca execuție, dar și ca receptare și unde intră în joc personalitatea interpretului, circumstanțele în care se execută muzica, spiritul epocii ș.a. Ceea ce nu înseamnă că m. poate fi interpretată arbitrar: există în primul rând anumite limite psihologice care o reglează, îar într-un mediu cultural omogen există o zonă de intersubiectivitate ce restrânge și mai mult coeficientul de relativitate a factorilor care determină m., favorizând astfel împlinirea condițiilor esențiale ale realizării identității dintre planul virtual și cel actual al muzicii. 3. Denumirea generală pentru parte* sau secțiune* a unui ciclu* (suită*, sonată*, simfonie*), provenind, probabil, de la diferența de m. dintre dansurile* ce alcătuiau o suită. 4. M. perpetuă, vezi moto (2); perpetuum mobile. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCARE s. 1. deplasare, mergere, mers. (miscare lui prin grădină.) 2. deplasare. (Viteza de miscare a unui mobil.) 3. circulație. (Pe stradă era o miscare vie.) 4. călcătură, mers, pas, pășit, umblet, (rar) mersătură, (învechit și popular) mersură. (Avea o miscare săltăreață, grațioasă etc.) 5. circulație, deplasare. (miscare sevei în plante.) 6. clătinare, clintire, deplasare, mutare, urnire, (învechit și regional) clătire. (miscare din loc a unui bolovan.) 7. clătinare. (miscare frunzelor.) 8. agitație, animație, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, frămîntare, furnicare, mișuială, mișunare, roială, viermuială, viermuire, (regional) fojgăială, vînzoală, (familial) fîțîială, fîțîire, fîțîit, vînzoleală. (Era o miscare de nedescris pe străzi.) 9. (muzică) tempo, (învechit) moviment. 10. acțiune, curent. (miscare revendicativă.) 11. (învechit) moviment. (miscare literară, științifică.) 12. emoționare, impresionare, înduioșare. (miscare cuiva la cele auzite.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCÁRE miscareări forme 1) vezi A MIȘCA și A SE MIȘCA. * A (se) pune în miscare a intra sau a face să intre la acțiune. În doi timpi și trei miscareări foarte repede; momentan. Nici o miscare! a) liniște; b) comandă dată cuiva, ca să rămână în poziția în care se află. A prinde miscarearea cuiva (sau a ceva) a) a ghici intențiile sau planurile cuiva; b) a pricepe mersul unei acțiuni. 2) fizică Variație în timp a poziției unui corp în raport cu un sistem de referință. 3) Fiecare mutare de piese la unele jocuri (de șah, de table etc.). 4) Acțiune care include un număr mare de oameni cu interese sau concepții comune (în sprijinul unei idei, al unui scop unic etc.). miscare sindicală. miscarearea pentru pace. [G.-D. mișcării] /v. a mișca Forme diferite ale cuvantului miscare: miscareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru mișcare: mișcáre, mișcări substantiv feminin Ieșire din starea de imobilitate; schimbare a locului, a poziției; deplasare a unui obiect sau a unei ființe; circulație, animație. • Mișcare ecumenică = acțiunea de refacere a unității văzute de termen bisericesc, divizată de-a lungul istoriei datorită factorilor teologici și neteologici, pe calea dialogurilor teologice, a cooperării și asistenței reciproce. A luat ființă în 1910. – Fin mișca. Definiție sursă: Dicționar religios |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCÁRE substantiv feminin 1. acțiune, curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes general, al unei idei sau al unei concepții. 2. acțiune organizată de masă, care tinde să realizeze un scop social-politic. 3. (muzică) grad de accelerare sau de încetinire a unei măsuri; tempo. • parte a unei lucrări muzicale ciclice, de mari dimensiuni (simfonie, sonată). (după limba franceza mouvement, limba rusă dvijenie) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCÁRE substantiv feminin 1. Acțiune sau curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes general, al unei idei sau al unei concepții. 2. Acțiune organizată de masă, care tinde să realizeze un scop social-politic. [După limba franceza mouvement, limba rusă dvijenie]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MIȘCARE: MIȘCÁRE substantiv verbal imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mișcare: mișcare substantiv verbal IMBOLD. IMPULS. ÎNDEMN. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mișcare: mișcáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mișcării; plural mișcări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mișcare: mișcáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mișcắrii; plural mișcắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Mișcare: Mișcare ≠ nemișcare, repaus, staționare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'MISCARE' MIȘÁUCĂMIȘCÁMIȘCĂCIÚNEMISCANTHUSMIȘCÁREMIȘCÁTMIȘCĂTÓRMISCEGENÁȚIEMISCÉLĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mișcare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mișcare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mișcare lui prin grădină. Viteza de mișcare a unui mobil. Pe stradă era o mișcare vie. Avea o mișcare săltăreață, grațioasă etc. Mișcare sevei în plante. Mișcare din loc a unui bolovan. Mișcare frunzelor. Era o mișcare de nedescris pe străzi. Mișcare revendicativă. Mișcare literară, științifică. Mișcare cuiva la cele auzite. MIȘCÁRE mișcareări forme 1 vezi A MIȘCA și A SE MIȘCA. * A se pune în mișcare a intra sau a face să intre la acțiune. În doi timpi și trei mișcareări foarte repede; momentan. Nici o mișcare! a liniște; b comandă dată cuiva, ca să rămână în poziția în care se află. A prinde mișcarearea cuiva sau a ceva a a ghici intențiile sau planurile cuiva; b a pricepe mersul unei acțiuni. Mișcare sindicală. Mișcarearea pentru pace. Avea o mișcare săltăreață, grațioasă etc. Mișcare sevei în plante. Mișcare revendicativă. Mișcare literară, științifică. |
GRAMATICA cuvântului Mișcare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mișcare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mișcare poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE mişcare? Vezi cuvântul mişcare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mişcare?[ miş-ca-re ] Se pare că cuvântul mişcare are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Mișcare Inţelegi mai uşor cuvântul mișcare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Mișcare seismică = cutremur de pământ Mișcări tectonice sau mișcările scoarței = deplasări ale scoarței solide care constituie scoarța pământului, produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la modificarea structurii geologice a scoarței Nici o mișcare = liniște! tăcere! A se pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze familial În doi timpi și trei mișcări = foarte repede familial A prinde sau a surprinde mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns Locuţiune adverbiala În mișcare = într-o stare de agitație, de tulburare, de încordare A se pune în mișcare = a intra sau a determina pe cineva să intre în acțiune; a face să se agite, să acționeze Mișcare seismică = cutremur de pământ Mișcări tectonice sau mișcările scoarței = deplasări ale scoarței terestre produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la schimbări geologice sau geografice Nicio mișcare = liniște! tăcere! A se pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze familial În doi timpi și trei mișcări = foarte repede familial A prinde sau a surprinde mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns Locuţiune adverbiala În mișcare = într-o stare de agitație, de tulburare, de încordare A se pune în mișcare = a intra sau a determina pe cineva să intre în acțiune; a face să se agite, să acționeze Mișcare migratorie = migrațiune Mișcare ecumenică = acțiunea de refacere a unității văzute de termen bisericesc, divizată de-a lungul istoriei datorită factorilor teologici și neteologici, pe calea dialogurilor teologice, a cooperării și asistenței reciproce |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Mișcare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv bun de pahar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|