 | as |
|
| Mişca [ miş-ca ] VEZI SINONIME PENTRU mişca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului misca în mai multe dicționareDefinițiile pentru misca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a mișca (forma la infinitiv) A mișca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MIȘCA: MIȘCÁ, mișc, verb I. 1. intranzitiv și reflexiv A-și schimba locul, poziția; a ieși din imobilitate, a nu mai avea fixitate; a nu sta liniștit. Ei trec în răpejune de rîuri fără punți... Naintea lor se mișcă pădurile de brad. EMINESCU, O. I 98. Moș Vlad... cu ochi de vulpe, zărea creștetul delicat al dropiei mișcînd printre fulgii coliliei. ODOBESCU, S. III 14. Din trei [fete] două nici mișca, Iar mireasa se pleca... Și inelul culegea. ALECSANDRI, P. P. 177. • (Urmat de determinări indicînd punctul de plecare) Fără a se mișca din locul lui, se uită la munteancă. SADOVEANU, B. 77. Ți-am spus că nu mă mișc de aci. PETRESCU, C. vezi 329. Nu mă mai mișc de acasă; am mult de lucru. CARAGIALE, O. VII 147. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «din», arătînd o parte a corpului în mișcare) Dă de balaur, care mai mișca din coadă. ȘEZ. II 142. Caii noștri să mănînce Și din capete să nu miște. TEODORESCU, P. P. 176. [Șoimul] se uită drept in soare, Tot mișcînd din aripioare. ALECSANDRI, P. P. 31. • (Despre mașinării, mecanisme) A merge, a umbla. Stăi, morișcă, nu mișca. TEODORESCU, P. P. 152. ♦ tranzitiv A face să-și schimbe locul, poziția, atitudinea; a urni din loc, a deplasa, a muta. Și povestea încet moșneagul mișcîndu-și pletele cărunte. GOGA, C. P. 9. Nilul mișcă valuri blonde pe cîmpii cuprinși de maur. EMINESCU, O. I 43. Bate vîntul, mișcă crîngul. TEODORESCU, P. P. 289. ♦ (Cu privire la mașinării, mecanisme) A pune în funcție, a face să lucreze. Vijeliosul Lotru... mișcă mori, pive și fierăstraie. VLAHUȚĂ, O. A. II 141. 4. A fi sau a părea viu, a avea viață, a trăi. Tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul, Mi-e prieten numai mie. EMINESCU, O. I 147. 2. reflexiv A porni, a se duce, a se deplasa. De cînd luminăția-sa, vodă Ștefan, s-a mișcat cu oștile la munteni, se cheamă că a deschis războiul cu ismailitenii. SADOVEANU, J. 580. Lumea începu să se miște spre cele două uși deschise. VLAHUȚĂ, O. A. III 3. Apusul își împinse toate neamurile-ncoace... Se mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii. EMINESCU, O. I 147. • intranzitiv (La imperativ sg.) Mișcă = du-te! șterge-o! Mișcă! mișcă, caracudă! – Ba nu... Mă rog! Fără pripă!... Mai avem o socoteală. HASDEU, R. vezi 70. Mișcă, băiete! ODOBESCU, S. I 379. 3. reflexiv (Familiar) A face mișcare, a se dezmorți. Ies puțin să mă mai mișc. • (Rar) A se afla în..., a frecventa. Asemenea oameni... nu pot aparținea cercurilor în care te miști tu. EMINESCU, N. 72. intranzitiv A depune un efort, a se strădui. De nu curge, macar picură și cine mișcă, tot pișcă. CREANGĂ, P. 110. ♦ lntranz. A căpăta viață, a deveni activ, prin extensie a prospera. Acum vine primăvara și afacerile încep a mișca, SADOVEANU, B. 221. 4. intranzitiv (Familiar) A dovedi pricepere, a se descurca într-un domeniu (nou) de activitate. Începuse a mișca binișor la meseria lor. ISPIRESCU, L. 370. 5. reflexiv figurat (Despre o colectivitate) A se agita, a se răscula, a intra în acțiune împotriva cuiva sau a ceva. Ții minte ce spuneai și tu... nu se mișcă țăranii. DUMITRIU, forme 144. Dacă secțiile nu se mișcă și nu trimit delegați, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 395. Se mișcă țara, domnul meu! Toată țara! REBREANU, R. I 306. • tranzitiv Ea-l vedea mișcînd poporul cu idei reci, îndrăznețe. EMINESCU, O. I 52. Crîncenele fărădelegi și amenințările turcilor mișcară toată creștinătatea. BĂLCESCU, O. II 33. 6. tranzitiv figurat A impresiona, a zgudui sufletește (prin provocarea unei emoții); a tulbura, a zdruncina, a deștepta interes, milă sau compătimire. Cum acest nume nu mă mișcă de loc, gospodina sfîrșește c-o voce misterioasă. SADOVEANU, O. VIII 187. Nu mă-ncîntă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri. EMINESCU, O. I 201. Aceste vorbe mișcară adînc inimile ascultătorilor. BOLINTINEANU, O. 442. ♦ A îndemna, a îmboldi. [Arabul] Mișcat de-o înaltă și dulce gîndire Spre-a lui mîntuire Lucrează cu zel! MACEDONSKI, O. I 16. Îndată după revoluțiunea franceză de la februarie 1848, cei mai mulți din tinerii romîni care se aflau în Paris s-au întors în țară, ca mișcați printr-o gîndire electrică. GHICA, S. A. 701. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIȘCA: MIȘCÁ, mișc, verb I. 1. intranzitiv, reflexiv și tranzitiv A ieși sau a face să iasă din starea de repaus, de imobilitate; a(-și) schimba locul, poziția; a (se) clătina. • Expresia: (intranzitiv; fam.) A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș. ♦ tranzitiv și reflexiv A pune sau a fi în funcțiune, a face să funcționeze sau a funcționa. 2. reflexiv și intranzitiv A porni din loc, a începe să se deplaseze în spațiu, a înainta. ♦ reflexiv A frecventa o anumită societate, a veni în contact cu... 3. reflexiv și intranzitiv A ieși din pasivitate; a acționa; a se strădui. ♦ reflexiv (Despre grupuri sociale, colectivități) A se împotrivi, a se agita, a se revolta. 4. intranzitiv figurat (familial) A dovedi (oarecare) pricepere, a ști să se descurce. ♦ (Despre acțiuni, întreprinderi) A da rezultate satisfăcătoare. 5. tranzitiv figurat A determina pe cineva să acționeze; a îndemna, a însufleți. 6. tranzitiv A impresiona sufletește, a emoționa; a înduioșa. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIȘCA: MIȘCÁ, mișc, verb I. 1. intranzitiv, reflexiv și tranzitiv A ieși sau a face să iasă din starea de repaus, de imobilitate; a(-și) schimba locul, poziția. • Expresia: (intranzitiv; fam.) A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș. ♦ tranzitiv și reflexiv A pune sau a fi în funcțiune, a face să funcționeze sau a funcționa. 2. reflexiv și intranzitiv A porni din loc, a începe să se deplaseze în spațiu, a înainta. ♦ reflexiv A frecventa o anumită societate, a veni în contact cu... 3. reflexiv și intranzitiv A ieși din pasivitate; a acționa; a se strădui. ♦ reflexiv (Despre grupuri sociale, colectivități) A se împotrivi, a se agita, a se revolta. 4. intranzitiv figurat (familial) A dovedi (oarecare) pricepere, a ști să se descurce. ♦ (Despre acțiuni, întreprinderi) A da rezultate satisfăcătoare. 5. tranzitiv figurat A determina pe cineva să acționeze; a îndemna, a însufleți. 6. tranzitiv A impresiona, a emoționa; a înduioșa. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIȘCA: MIȘCA verb 1. a se deplasa, a se duce, a merge, a umbla, (popular) a se purta. (Se misca puțin prin grădină.) 2. (învechit) a sălta. (Fătul a misca în pîntecele mamei.) 3. (tehnic) a acționa, a deplasa. (Remorca este misca de un tractor.) 4. a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) deplasa, a (se) muta, a (se) urni, (învechit și popular) a (se) sminti, (învechit și regional) a (se) clăti, (Moldova și Transilvania) a (se) vîșca. (N-au putut misca piatra de la locul ei.) 5. a deplasa, a muta, a plimba. (misca bomboana prin gură.) 6. a (se) clătina, (învechit și popular) a (se) muta. (Nu se misca nici o frunză.) 7. a zvîcni, (regional) a țicui. (Undița misca.) 8. a se agita. (Masele se misca.) 9. a emoționa, a impresiona, a înduioșa, a tulbura, (figurat) a atinge, a pătrunde. (L-au misca profund cele văzute.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mișcă: míșcă forme, plural șcĭ (vest) și ștĭ, ște (limba bulgară rut. miška, șoricel). Sud. Țușcă, basma răsucită și înodată cu care copiiĭ se bat la palmă la jocu de arșice. vezi motîlcă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mișca: mișcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu mișc, persoana a doua singular: tu miști, persoana a treia singular: el / ea și plural míșcă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural míște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru mișca: mișca, mișc I. vezi i. a dovedi oarecare pricepere, a ști să se descurce II. vezi r. a progresa Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mișca: mișcá (a misca) verb, indicativ prezent persoana a doua singular: tu miști, 3 míșcă; conjunctiv prezent 3 să míște Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MIȘCA: MIȘCÁ verb vezi duce, îndemna, merge, pleca, porni, stimula, trăi, viețui. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mișca: mișca verb vezi DUCE. ÎNDEMNA. MERGE. PLECA. PORNI. STIMULA. TRĂI. VIEȚUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MISCA' misăríemisăríțămisárnițăMIȘÁUCĂMIȘCÁMIȘCĂCIÚNEMISCANTHUSMIȘCÁREMIȘCÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mișca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mișca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se mișca puțin prin grădină. Fătul a mișca în pîntecele mamei. Remorca este mișca de un tractor. N-au putut mișca piatra de la locul ei. Mișca bomboana prin gură. Nu se mișca nici o frunză. Undița mișca. Masele se mișca. L-au mișca profund cele văzute. Fătul a mișca în pântecele mamei. Mișca bomboana prin gură. Nu se mișca nici o frunză. Mișcá a mișca verb, indicativ prezent persoana a doua singular: tu miști, 3 míșcă; conjunctiv prezent 3 să míște. |
GRAMATICA cuvântului mișca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mișca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mișca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mişca? Vezi cuvântul mişca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mişca?[ miş-ca ] Se pare că cuvântul mişca are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL mișca Inţelegi mai uşor cuvântul mișca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Mișcă = du-te! șterge-o! Mișcă! mișcă, caracudă! – Ba nu A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mișca |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A intra sau a cădea în păcate?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul mișca se conjugă: ei ele míșcă
