|
Miraculos [ mi-ra-cu-los ] VEZI SINONIME PENTRU miraculos PE ESINONIME.COM definiția cuvântului miraculos în mai multe dicționareDefinițiile pentru miraculos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MIRACULÓS: MIRACULÓS, -OÁSĂ, miracidoși, -oase, adjectiv Uimitor, extraordinar, minunat; (în superstiții și basme) supranatural. Aici, la fereastra lui... se întîmplă un lucru miraculos. SEBASTIAN, T. 365. Iar pe ierburile stepei, un palat miraculos îl vei face ca prin farmec, dintr-o dată să răsară. MACEDONSKI, O. I 30. ♦ Care face minuni. Colonelul ridică la lumină paharul cu piciorul înalt, ținîndu-l între degetele grase, cu o luare-aminte și o înduioșare de savant, examinînd un elixir miraculos. C. PETRESCU, Î. I 5. ♦ (Substantivat) Totalitatea elementelor supranaturale din basme și legende. Este cunoscută înclinarea pentru miraculos, pentru neobișnuit, a micului cititor. Forme diferite ale cuvantului miraculos: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIRACULÓS: MIRACULÓS, -OÁSĂ, miraculoși, -oase, adjectiv 1. Care este produs printr-un miracol; supranatural; uimitor, extraordinar. ♦ (Substantivat, n. sg.) Totalitatea elementelor supranaturale din basme și legende. 2. Care face minuni, care produce efecte excepționale. – Din limba franceza miraculeux, latina miraculosus, -a, -um. Forme diferite ale cuvantului miraculos: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIRACULÓS: MIRACULÓS, -OÁSĂ, miraculoși, -oase, adjectiv 1. Care este produs printr-un miracol; supranatural; uimitor, extraordinar. ♦ (Substantivat, n. sg.) Totalitatea elementelor supranaturale din basme și legende. 2. Care face minuni, care produce efecte excepționale. – Din limba franceza miraculeux, latina miraculosus, -a, -um. Forme diferite ale cuvantului miraculos: -oÁsĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MIRACULÓS: MIRACULÓS, -OÁSĂ adjectiv 1. care are caracterul unui miracol; minunat, uimitor, extraordinar. 2. cu efecte excepționale, care face minuni. • (substantiv neutru) totalitatea elementelor supranaturale care intervin în basme și legende. (< limba franceza miraculeux, latina miraculosus) Forme diferite ale cuvantului miraculos: -oÁsĂ Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MIRACULÓS: MIRACULÓS, -OÁSĂ adjectiv Supranatural, minunat. ♦ Care face minuni. ♦ Uimitor, uluitor, extraordinar. // substantiv neutru Toate elementele supranaturale care intervin în basme; supranatural. [conform limba franceza miraculeux, latina miraculosus]. Forme diferite ale cuvantului miraculos: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRACULÓS: MIRACULÓS miraculosoásă (miraculosóși, miraculosoáse) 1) Care ține de miracol; propriu miracolului. Intervenție miraculosoasă. 2) Care provoacă admirație; cu efecte extraordinare și imprevizibile. /<fr. miraculeux, latina miraculosus Forme diferite ale cuvantului miraculos: oásă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRACULOS: MIRACULOS adjectiv 1. fabulos, fantastic, legendar, mitic, supranatural, (învechit) surnatural. (Personaje miraculos.) 2. magic. (Efect miraculos.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru miraculos: *miraculós, -oásă adjectiv (latina miraculosus). Minunat, uĭmitor. adverb În mod minunat. Forme diferite ale cuvantului miraculos: -oásă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru miraculos: miraculós adjectiv masculin, plural miraculóși; forme singular miraculoásă, plural miraculoáse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru miraculos: miraculós adjectiv masculin, plural miraculóși; forme miraculoásă, plural miraculoáse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Miraculos: Miraculos ≠ natural Definiție sursă: Dicționar de antonime |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru miraculos: miraculos a. minunat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MIRACULOS' MIRÁCMIRACÍDIUMMIRÁCOLMIRÁCULMIRACULÓSMIRADÓRMiră/eștiMIRÁGIUMÎRĂÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL miraculos Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului miraculos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MIRACULÓS miraculosoásă miraculosóși, miraculosoáse 1 Care ține de miracol; propriu miracolului. Intervenție miraculosoasă. Personaje miraculos. Efect miraculos. Efect miraculos. |
GRAMATICA cuvântului miraculos? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului miraculos. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul miraculos poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE miraculos? Vezi cuvântul miraculos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul miraculos?[ mi-ra-cu-los ] Se pare că cuvântul miraculos are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL miraculos |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nici cât un vârf de ac?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|