 | as |
|
| Miracol [ mi-ra-col ] VEZI SINONIME PENTRU miracol PE ESINONIME.COM definiția cuvântului miracol în mai multe dicționareDefinițiile pentru miracol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRÁCOL, miracole, substantiv neutru Minune. În mijlocul acestui vis, împrăștiate pe fața pămintului, se află satele... Oltul trece prin dreptul lor, ca pe lîngă tot atîtea miracole. BOGZA, C. O. 238. Știu că nu putem face miracole. C. PETRESCU, Î. II 88. L-a întrebat, ca în fața unui miracol, cu inima dezgolită și caldă. SAHIA, N. 76. – Variantă: mirácul (NEGRUZZI, S. I 256) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRÁCOL substantiv neutru 1. Reprezentare teatrală din evul mediu cu subiect religios sau istoric, în care intervin elemente ale miraculosului creștin. 2. Eveniment, întâmplare contrară legilor naturii, care nu poate fi explicată rațional; minune. [Variante miracul substantiv neutru / conform limba franceza miracle, latina miraculum < mirari – a admira]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRÁCOL substantiv neutru 1. eveniment, întâmplare contrară legilor naturii, inexplicată rațional; minune. 2. reprezentație teatrală din evul mediu cu subiect religios sau istoric, în care intervin elemente ale miraculosului creștin. (< italiana miracolo, latina miraculum, limba franceza miracle) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRÁCOL miracole forme 1) Fenomen ieșit din comun; fapt supranatural; minune. 2) figurat Lucru cu calități extraordinare și imprevizibile, care provoacă admirație; minune. /<lat. miraculum, italiana miracolo, limba franceza miracle[1] Forme diferite ale cuvantului miracol: miracole Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRÁCOL, miracole, substantiv neutru Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Variante: (învechit) mirácul substantiv neutru] – Din latina miraculum, italiana miracolo, limba franceza miracle. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRÁCOL, miracole, substantiv neutru Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Variante: (învechit) mirácul substantiv neutru] – Din latina miraculum, italiana miracolo, limba franceza miracle. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRACOL: MIRACOL substantiv minune, (învechit și regional) taină, (învechit) ciudă, ciudesă, divă, mirac, semn, silă. (Parcă s-a întîmplat un miracol.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru miracol: mirácol substantiv neutru, plural mirácole Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru miracol: mirácol substantiv neutru, plural mirácole Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru miracol: miracol n. minune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MIRACOL' MIRÁBILISMIRABILÍTMIRÁCMIRACÍDIUMMIRÁCOLMIRÁCULMIRACULÓSMIRADÓRMiră/ești |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL miracol Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului miracol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MIRÁCOL miracole forme 1 Fenomen ieșit din comun; fapt supranatural; minune. Parcă s-a întâmplat un miracol. Parcă s-a întîmplat un miracol. |
GRAMATICA cuvântului miracol? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului miracol. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul miracol poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE miracol? Vezi cuvântul miracol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul miracol?[ mi-ra-col ] Se pare că cuvântul miracol are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL miracol |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sondă spațială?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul miracol are forma: mirácole
