|
Minunăţie [ mi-nu-nă-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU minunăţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului minunatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru minunatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MINUNĂȚIE: MINUNĂȚIE s. 1. bazaconie, bizarerie, bîzdîganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă, (rar) singularitate, (popular) comedie, (regional) dănănaie, nagodă, șozenie, (Banat și Olt.) miraz, (Transilvania și Banat) mirăzenie, (Moldova) șanț. (Multe minunatie a mai văzut în viața lui.) 2. frumusețe, minune, splendoare, (popular și fam.) mîndrețe. (Transilvania) mîndrenie, (prin Banat) mîndrulenie. (O minunatie de fată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MINUNĂȚIE: MINUNĂȚÍE minunatiei forme 1) Fenomen ieșit din comun; fapt supranatural; minune; miracol. 2) Lucru cu calități extraordinare și imprevizibile care provoacă admirație; minune; miracol. /minunat + sufix minunatieie Forme diferite ale cuvantului minunatie: minunatiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru minunăție: minunățíe forme (despre minunat). Fam. Lucru minunat: poporu vede pin bîlcĭurĭ fel de fel de minunățiĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru minunăție: minunățíe substantiv feminin, articulat minunățía, genitiv dativ articulat minunățíei; plural minunățíi, articulat minunățíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru minunăție: minunățíe substantiv feminin, articulat minunățía, genitiv dativ articulat minunățíei; plural minunățíi, articulat minunățíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MINUNĂȚIE: MINUNĂȚÍE, minunății, substantiv feminin 1. Minune (2). 2. Minune (3). – Minunat + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MINUNĂȚIE: MINUNĂȚÍE, minunății, substantiv feminin 1. Minune (2). 2. Minune (3). – Minunat + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru minunăție: minunăție forme lucru minunat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MINUNATIE' MÎNUITÓRMINUNÁMINUNÁREMINUNÁTMINUNĂȚÍEMINÚNEMINUNEÁminunézMINUNÍCĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL minunăție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului minunăție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Multe minunăție a mai văzut în viața lui. O minunăție de fată. MINUNĂȚÍE minunăției forme 1 Fenomen ieșit din comun; fapt supranatural; minune; miracol. /minunat + sufix minunățieie. |
GRAMATICA cuvântului minunăție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului minunăție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul minunăție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE minunăţie? Vezi cuvântul minunăţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul minunăţie?[ mi-nu-nă-ţi-e ] Se pare că cuvântul minunăţie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL minunăție |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Alcool rafinat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|