 | as |
|
| Mică [ mi-că ] VEZI SINONIME PENTRU mică PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mica în mai multe dicționareDefinițiile pentru mica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ (< limba franceza ) substantiv feminin 1. Grupă de aluminosilicați naturali de potasiu cu un conținut variabil de magneziu, fier, mai rar, litiu, mangan, crom, titan, vanadiu ș.a., cristalizați în sistemul monoclinic. Mica au luciul sticlos sidefos, se desfac în foi subțiri și elastice după clivaj și au culori diferite, datorate chimismului variabil; albă la muscovit, neagră la biotit, galbenă-brună la flogopit, roz-violetă la lepidolit, verde la fluxit (mică cromiferă) etc. Component important al unor roci eruptive și metamorfice. Utilizări diverse în industria electrotehnică, a unor materiale de construcție, la fabricarea unor sorturi de hârtie și vopsele, a unor absorbanți și lubrifianți ai sărurilor de litiu etc. 2. Mica casantă = grupă de aluminosilicați hidratați de aluminiu, calciu și fier, asemănătoare cu mica (1), dar cu duritatea ridicată și casantă (ex. margaritul alb și cloritoidul galben-verzui); componentă a unor roci metamorfice. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MICA: MICA 1. comerț în jud. Cluj, situată la poalele Dealurilor Jimborului, în zona de confl. a Someșului Mic cu Someșu Mare; 3.690 locuțiune (2000). Pomicultură. Satul Mica apare menționat documentar în 1330. În satul Mănăstirea se află o biserică din secolul 13, în stil romanic, biserica ortodoxă Sf. Nicolae (1520) și un castel (1593) în stilul Renașterii transilvănene. 2. comerț în jud. Mureș, situată în Pod. Târnavelor, pe râul Târnava Mare; 4.609 locuțiune (2000). Halte de c. forme (în satele Mica și Deaj). Viticultură. În satul M., menționat documentar în 1376, se află un conac din secolul 18, în satul Abuș există un castel în stil baroc (secolul 17), o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (secolul 18) și o casă din 1820. La 13 sept. 1944, în arealul comerț Mica au avut loc puternice lupte ale unităților armatei române cu cele germane. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ 2 substantiv feminin Familie de minerale cristalizate, care se desfac în foițe subțiri, elastice și flexibile și care sînt răspîndite ca minerale principale în rocile eruptive și cristaline, fiind folosite mai ales ca materie izolantă electrică și termică. La lumina lămpilor... straturile de mică sclipeau tainic în pereții galeriei. DUMITRIU, vezi L. 43. O geantă cu geam de mică, prin care se întrevedeau hărți și planuri. MIRONESCU, S. A. 114. Țărmi de nisip, cu spărturi de mică schinteietoare prin el. MACEDONSKI, O. III 3. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ 1 substantiv feminin (Moldova, numai în expresie) Pe mică pe ceas = a) foarte des; fără încetare, neîntrerupt. Ofițerii pe mică pe ceas scoteau ceasornicele, unii le priveau lung, pe gînduri, alții le puneau iute în buzunărașul de la pantaloni, pentru a le scoate în clipa următoare. SADOVEANU, O. VI 20; b) foarte curînd, neîntîrziat; din clipă în clipă. S-o întors Farcaș de la Eși? – Ba-ncă nu... S-așteaptă să cadă pe mică pe ceas. ALECSANDRI, T. 1478. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru mică: mică, (limba engleză= mica) termen utilizat pentru a desemna un minerit sau un grup de minerit cu habitus lamelar foios și clivaj perfect. M. cristalizează în substantiv monoclinic și sunt filosilicați în care cationii se pot substitui unii pe alții generând diverse variantă: de K (muscovit), Fe, Mg (biotit), Li (lepidolit); m. intră în constituția pegmatitelor, ș. crist., rocilor sedimentare detritice. Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ1, mice, substantiv feminin Familie de minerale cristalizate, cu luciu sticlos, sidefos, care se desfac ușor în foițe subțiri (elastice și transparente), întrebuințate în industria electrotehnică, a unor materiale de construcție, la fabricarea unor sorturi de hârtie și vopsele etc. – Din limba franceza mica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ1 substantiv feminin Familie de minerale cristalizate, cu luciu sticlos, sidefos, care se desfac ușor în foițe subțiri (elastice și transparente), folosite în industria electrotehnică, a unor materiale de construcție, la fabricarea unor sorturi de hârtie și vopsele etc. – Din limba franceza mica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ1 forme Mineral cristalizat, transparent, de diferite culori, cu proprietatea de a se desface ușor în plăci subțiri și elastice, întrebuințate, în special, ca izolant electric și termic. [G.-D. micii] /<fr. mica Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mică: 2) *mícă forme, plural inuz. ĭ și e (latina mica, fărmătură. vezi nimic). minerit Silicat aluminos cu luciŭ metalic, o peatră care se desface în foĭ transparente care pot fi întrebuințate și ca geamurĭ. ( vezi moscovită). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ substantiv feminin Grup de minerale de siliciu și aluminiu cristalizate, care se desfac în foițe de obicei elastice. [pronume -cii. / < limba franceza mica, conform latina mica – bucățică]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MÎ́CĂ: MÎ́CĂ substantiv feminin (Regional) Nume dezmierdător dat mamei, mătușii, nașei etc. Mîco, fie ce-ar fi, nu verb reflexiv:au să mă fac fugar, zise el cătră mă-sa. CONTEMPORANUL, III 775. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ substantiv feminin mineral din silicat de aluminiu și potasiu cristalizat, clivabil, care abundă în rocile eruptive și metamorfice. (< limba franceza mica) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MICĂ: MÍCĂ2 forme popular: Într-o mica (sau pe mică de ceas) a) într-o clipă; imediat; b) foarte des. /<lat. mica Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mica: mica forme piatră compusă din foițe subțiri elastice, flexibile și cu lustru metalic. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mică: !mícă1 (într-o/pe mica de ceas) (popular) locuţiune adverbiala Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mică: mícă (mineral) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mícii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mică: mícă2 (mineral) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mícii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mică: mică substantiv verbal MĂICUȚĂ. MĂMICĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mică: mícă (clipă) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mî́că: mî́că, vezi moacă 2. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'MICA' MIBOȘAIUMicmic-burghézmic-grosMÍCĂMICACÉUmicádoMICAFÉRMICAFÓLIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mî́că Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mî́că dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MÍCĂ2 forme popular: Într-o mî́că sau pe mică de ceas a într-o clipă; imediat; b foarte des. !mícă1 într-o/pe mî́că de ceas popular locuţiune adverbiala. |
GRAMATICA cuvântului mî́că? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mî́că. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mî́că poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE mică? Vezi cuvântul mică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mică?[ mi-că ] Se pare că cuvântul mică are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL mî́că Inţelegi mai uşor cuvântul mî́că dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeCasantă = grupă de aluminosilicați hidratați de aluminiu, calciu și fier, asemănătoare cu mica 1, dar cu duritatea ridicată și casantă ex MÍCĂ 1 substantiv feminin Moldova, numai în expresie Pe mică pe ceas = a foarte des; fără încetare, neîntrerupt |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mî́că |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune prepoziție în dauna cuiva sau a ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
