 | as |
|
| Meu [ meu ] VEZI SINONIME PENTRU meu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului meu în mai multe dicționareDefinițiile pentru meu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MEU: MEU, MEA, mei, mele, adjectiv și pronume pos. (Precedat de articulat «al», «a», «ai», «ale» cînd e pronume, cînd stă ca adjectiv înaintea substantivului, cînd se află pe lîngă un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv printr-un alt cuvînt) 1. (Indică posesiunea) Care aparține vorbitorului, de care vorbitorul este legat printr-o relație de proprietate: a) adjectiv. Căluțul meu nu-i dintre cei vornici și bine hrăniți. SADOVEANU, Z. C. 20. Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei, în hainele mele. SAHIA, N. 17. Alta nu-i de făcut, decît să înșomoltăcim (= învelim) motanul ista al meu cu niște petece. CREANGĂ, P. 174; b) pronume. Ei au totuși hainele lor; eu pe-ale mele nu le am. SADOVEANU, Z. C. 31. Să știu eu atunci – de-oi ajunge cu sănătate – ce-i al tău și ce-i al meu. CREANGĂ, P. 152. 2. (Indică dependența, legătura de filiație, înrudire, prietenie, vecinătate etc.) a) Adjectiv. E un bun prietin al meu, cu care am petrecut ani frumoși. SADOVEANU, Z. C. 14. Tatăl meu era arendașul trupului de moșie Dideștii. GALACTION, O. I 7. Mă topesc d-a-n picioarele de dorul părinților mei. ISPIRESCU, E. 8. • (Cu valoare afectivă, însoțind un vocativ) Mergi cu bine, fătul meu. CREANGĂ, P. 185. (Franțuzism, însoțind vocativul «doamnă» sau «domnule») Tînguiește-mă, doamna mea, și nu mă osîndi. NEGRUZZI, S. I 47. • (Enclitic, numai la sg., pe lîngă un nume de rudenie sau un nume indicînd orice raporturi sociale, substantivul și pronumele uneori fiind invariabile) Își luase pruncii în brațe și se întorsese la bunică-mea. STANCU, despre 16. Ia, acum cred eu frăține-meu. CREANGĂ, P. 188. Eu, lele, de dorul tău Nu poci sluji domnu-meu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 18. • (Cu flexiunea trecută asupra adjectivului) La masă, povestesc noră-mei fapta mea caritabilă. C. PETRESCU, Î. II 185. b) Pronume. Și cîtu-i satu mereu, Nu-i bădiță ca al meu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 29. • (Precedat de prepoziție «de» sau «dintre», partitiv) A lucrat la d-ta un prieten de-al meu, Sachelarie. C. PETRESCU, Î. I 284. Că-s două surori d-a mele. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 193. ♦ (La m. plural ) Familia de care ține vorbitorul, rudele, prietenii, partizanii persoanei care vorbește. Are să iasă și mama și ai mei și vor întreba: ce-o fi lucrat de mina lui Bozan din toate astea? SAHIA, N. 30. Ai mei pierduți sînt, pașă, toți. COȘBUC, P. I 109. Acolo nu mai mi-e frică: sînt intre ai mei! CARAGIALE, O. I 97. • (La m. sg.) Soțul persoanei care vorbește. Mie mi-a spus al meu [bărbat] că nu l-a mai văzut. DELAVRANCEA, la TDRG. 3. Care ține de cel ce vorbește; care îi este propriu, caracteristic: a) adjectiv. Frumoasă cît eu nici nu pot O mai frumoasă să-mi socot Cu mintea mea. COȘBUC, P. I 57. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborit cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170. Cu-a mea inimă amară Sufletu-mi s-au învrăjbit! ALECSANDRI, P. A. 38; b) pronume. Omul ăsta își joacă viața. – Nu și-o joacă pe a lui, Fănică, o joacă pe a mea. CARAGIALE, O. I 131. Dorul tău, bade, ș-al meu De și-ar face-un pod mereu, Pod mereu pîn la Brașeu. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 140. ♦ (La forme plural ) Treburile (preocupările, obiceiurile, părerile, cusururile) persoanei care vorbește. Oi fi avînd și eu ale mele, dar nu sînt cum credeți. despre ZAMFIRESCU, la TDRG. • Expresia: A rămîne (sau a fi) pe-a mea = a rămîne (sau a fi) așa cum verb reflexiv:eau eu, așa cum zic eu.4. (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) Greșeala mea se agravează, vorbi beizade Alecu încruntînd sprînceana. SADOVEANU, Z. C. 20. 5. (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) De-ar iubi bădița zece, De dorul meu tot nu-i trece. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 154. Nime grija mea n-o are. ID. IB. 450. 6. Care constituie obiectul unei preocupări a vorbitorului, de care acesta se ocupă în acel moment. Dar omul meu a isprăvit de scris. CARAGIALE, O. II 300. Dacă strămoșii tăi cu tine semăna, Negreșit era proști ciți lor se închina. Răspunse tigrul meu. ALEXANDRESCU, M. 324. Forme diferite ale cuvantului meu: meumea Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru meu: méu (-éa), adjectiv și pronume pos. – Mr. neu, meu, megl., istr. meu. latina meus (Pușcariu 1074; Candrea-Dens., 1091; REW 5556), conform italiana mio (sard. meu), prov. mieu, cat., portugheză meu, spaniolă mío. Rezultatul normal, mieu, a pierdut diftongul, prin analogie cu forme mea (Rosetti, BL, V, 34; Rosetti, Mélanges, 173), sau, mai curînd, cu plural mei. Fără îndoială, datorită unui obicei neîntemeiat, introdus de actorul C. Nottara, dicțiunea teatrală obișnuiește să pronunțe mieu. Forme diferite ale cuvantului meu: meu-éa Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru meu: meu2 (al meu) pr. m. (prietenul tău e medic, al meu e profesor), plural ai mei, genitiv dativ álor mei; forme a mea, plural ále méle, genitiv dativ álor méle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru meu: meu (precedat de al) pr. m., plural ai mei, genitiv dativ álor mei; forme singular a mea, plural ále méle, genitiv dativ álor méle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MEU: MEU adjectiv (ca plural al modestiei) nostru. (Cartea meu s-a bucurat de succes.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru meu: meu pronume exprimă o posesiune: lucrul meu. [latina MEUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MEU' MetternichMețulMetulescuMETZMEUmeu/-miuMEUMméunMEUSE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL meu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului meu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Meu2 al meu pr. Cartea meu s-a bucurat de succes. Cartea meu s-a bucurat de succes. |
GRAMATICA cuvântului meu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului meu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul meu poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE meu? Vezi cuvântul meu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul meu?[ meu ] Se pare că cuvântul meu are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL meu Inţelegi mai uşor cuvântul meu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A rămîne sau a fi pe-a mea = a rămîne sau a fi așa cum verb reflexiv:eau eu, așa cum zic eu |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL meu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și juca ultima carte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
