|
Mestecător [ mes-te-că-tor ] VEZI SINONIME PENTRU mestecător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mestecator în mai multe dicționareDefinițiile pentru mestecator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MESTECĂTÓR: MESTECĂTÓR, mestecătoare, substantiv neutru Unealtă cu care se mestecă ceva (mai ales mămăliga); făcăleț, melesteu. Ședeai la un contoraș, La masă după cuptor, Rodeai un mestecător. SEVASTOS, N. 95. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MESTECĂTÓR: MESTECĂTÓR mestecatoroáre n. Unealtă de bucătărie, sub formă de băț neted, folosită la mestecarea mămăligii, la zdrobirea legumelor fierte; melesteu; făcăleț. /a mesteca + sufix mestecatorător Forme diferite ale cuvantului mestecator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MESTECĂTÓR: MESTECĂTÓR, mestecătoare, substantiv neutru Făcăleț. – Mesteca2 + sufix -ător. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MESTECĂTÓR: MESTECĂTÓR, mestecătoare, substantiv neutru Făcăleț. – Mesteca2 + sufix -ător. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mestecător: mestecătór, -oáre substantiv Care mestecă în gură: mestecător de opiŭ. Forme diferite ale cuvantului mestecator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mestecător: mestecător m. cel ce mestecă: mestecător de opiu. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mestecător: mestecătór substantiv neutru, plural mestecătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mestecător: mestecătór substantiv neutru, plural mestecătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MESTECATOR' MESTECÁRMESTECÁREMESTECĂRÍEMESTECÁTMESTECĂTÓRmestecătúrăMESTECĂUMESTECÍȘMESTECẮU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mestecător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mestecător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MESTECĂTÓR mestecătoroáre n. /a mesteca + sufix mestecătorător. |
GRAMATICA cuvântului mestecător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mestecător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mestecător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mestecător? Vezi cuvântul mestecător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mestecător?[ mes-te-că-tor ] Se pare că cuvântul mestecător are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tranzitiv și reflexiv în expresie a-și aduce aminte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|