 | as |
|
| Mesteacăn [ mes-tea-căn ] VEZI SINONIME PENTRU mesteacăn PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mesteacan în mai multe dicționareDefinițiile pentru mesteacan din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MESTEACĂN: MESTEÁCĂN (latina mastichinus) substantiv masculin Arbore forestier și ornamental din familia betulaceelor, înalt până la 25 m, cu scoarță albă netedă în stadiul tânăr și negricioasă, crăpată la arborii bătrâni, frunze romboidale și flori unisexuate, grupate în amenți (Betula pendula); fructele samare sunt mici, prevăzute cu două aripioare. Lemnul moale, elastic, putrezește ușor la umezeală; este folosit la furnire și placaje, la fabricarea schiurilor și a paturilor de armă. Scoarța este foarte bogată în tanin. Frunzele, mugurii și scoarța au utilizări în medicina umană și veterinară. • Mesteacan pitic = specie de mesteacan având înălțimea până la un metru (Betula nana). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MESTEACĂN: MESTEÁCĂN, mesteceni, substantiv masculin Arbore cu coajă albă, cu frunze de un verde-cenușiu, cu rămurele flexibile plecate în jos; crește în regiunile de deal și de munte (Betula verrucosa). O pădure tînără de mesteceni, în care deodată parcă se făcea lumină. SADOVEANU, O. VII 57. Mesteacănul de la poartă își răsucea frunzele argintii la răsufletul vîntului. C. PETRESCU, S. 227. Pădurile de brad și de mesteacăn ale Rusiei. ODOBESCU, S. III 33. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. Pe o vatră veche de foc ardeau bucăți mari de mesteacăn. SADOVEANU, O. VIII 171. M-am oprit să mă gîndesc pe o bancă de mesteacăn, CAMIL PETRESCU, U. N. 241. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MESTEACĂN: MESTEÁCĂN, mesteceni, substantiv masculin Arbore cu scoarța albă, cu lemnul alb, gălbui sau roșiatic, cu ramuri flexibile, cu frunze verzi-cenușii și cu flori grupate în amenți (Betula verrucosa); p. restr. lemnul acestui arbore. • Mesteacăn mic = specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care crește în regiunile alpine (Betula humilis). Mesteacăn pitic = specie de mesteacăn, arbust până la jumătate de metru (Betula nana). Mesteacăn pufos = specie de mesteacăn, arbust sau arbore cu scoarța albă sau brună-cenușie cu pete albe; mestecănaș (Betula pubescens). – latina mastichinus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MESTEACĂN: MESTEÁCĂN, mesteceni, substantiv masculin Arbore cu scoarța albă, cu lemnul alb, gălbui sau roșiatic, cu ramuri flexibile, cu frunze verzi-cenușii și cu flori grupate în amenți (Betula verrucosa); p. restr. lemnul acestui arbore. • Mesteacăn mic = specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care crește în regiunile alpine (Betula humilis). Mesteacăn pitic = specie de mesteacăn, arbust până la jumătate de metru (Betula nana). Mesteacăn pufos = specie de mesteacăn, arbust sau arbore cu scoarța albă sau brună-cenușie cu pete albe; mestecănaș (Betula pubescens). – latina mastichinus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mesteacăn: mesteácăn n., plural ecenĭ (mgr. mastihinos, de lentisc, despre mastíhi, mastică, lentisc, sacîz, pin aluz. la mirosu cojiĭ de mesteacăn și a uleĭuluĭ scos din ĭa. Cp. cu strachină). Un arbore de munte cu coaja albă strălucitoare care se jupoaĭe singură pin unele locurĭ (betúla): stînd supt mestecenĭ (Sadov. verb reflexiv:. 1928, 1, 41). – Și măstác (Bas.). – Din coaja luĭ se scoate, pin destilare, dohotu, un uleĭ care dă peliĭ ruseștĭ mĭrosu eĭ caracteristic. Partea albă a cojiĭ are proprietățĭ amare și astringente. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mesteacăn: mesteacăn m. arbore ce crește în pădurile noastre și e însemnat prin albeața coajei sale (Betula verrucosa). [Tras din mesteca: în unele locuri, țăranii mestecă în gură mugurii cei dulci ai arborelui]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MESTEACĂN: MESTEÁCĂN mesteacanéceni m. 1) Arbore cu scoarța albă, cu frunze argintii și cu lemnul moale, care crește în țările cu climă temperată și rece. 2) Lemnul acestui copac. /<lat. mastichinus Forme diferite ale cuvantului mesteacan: éceni Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MESTEACĂN: MESTEACĂN substantiv (botanică) 1. (Betula verrucosa) (livresc) betulă. 2. mesteacăn pufos (Betula pubescens) = mestecănaș. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mesteacăn: mesteácăn substantiv masculin, plural mestéceni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mesteacăn: mesteácăn substantiv masculin, plural mestéceni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MESTEACAN' MESTAMESTASTÁTICméșteMEȘTEAMESTEÁCĂNMÉSTECMESTECÁMESTECĂLĂUméstecă/méstec |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mesteacăn Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mesteacăn dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MESTEÁCĂN mesteacănéceni m. |
GRAMATICA cuvântului mesteacăn? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mesteacăn. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mesteacăn poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mesteacăn? Vezi cuvântul mesteacăn desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mesteacăn?[ mes-tea-căn ] Se pare că cuvântul mesteacăn are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL mesteacăn Inţelegi mai uşor cuvântul mesteacăn dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePitic = specie de m Mesteacăn mic = specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care crește în regiunile alpine Betula humilis Mesteacăn pitic = specie de mesteacăn, arbust până la jumătate de metru Betula nana Mesteacăn pufos = specie de mesteacăn, arbust sau arbore cu scoarța albă sau brună-cenușie cu pete albe; mestecănaș Betula pubescens Mesteacăn mic = specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care crește în regiunile alpine Betula humilis Mesteacăn pitic = specie de mesteacăn, arbust până la jumătate de metru Betula nana Mesteacăn pufos = specie de mesteacăn, arbust sau arbore cu scoarța albă sau brună-cenușie cu pete albe; mestecănaș Betula pubescens Mesteacăn pufos Betula pubescens = mestecănaș |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mesteacăn |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Botanică frunze persistente?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mesteacăn are forma: mestéceni
