|
Mertic [ mer-tic ] VEZI SINONIME PENTRU mertic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mertic în mai multe dicționareDefinițiile pentru mertic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MERTIC: MERTÍC, mertice și merticuri, substantiv neutru 1. Măsură veche pentru cereale de aproximativ 1-2 ocale; cantitate de cereale, făină etc. corespunzătoare acestei măsuri. – Fă colaci mari de doi saci... Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. ALECSANDRI, P. P. 97. • figurat Trebuie, amice, să te mai îngrijești despre un mertic de răbdare, trebuie să faci din nou inimă vitează. ODOBESCU, S. A. 425 ♦ Măsură mică cu care se dă orzul și ovăzul la cai; cantitatea de orz sau ovăz care intră în această măsură. În zădar umbli mințind pre lîngă mine, spălîndu-mă și țăsălîndu-mă, dacă tu nu-mi dai mie obicinuitul mertic de ovăz. ȚICHINDEAL, forme 120. ♦ (învechit) Dijmă ce se lua la mori pentru făină. 2. (Învechit și popular) Cantitate fixă de hrană, îmbrăcăminte etc. adăugată la salariu ( vezi tain); sumă de bani ce i se cuvine cuiva ca plată. Aveau... pe fiecare zi mertic de carne, de pîine de grîu sau de mei și de luminări. BĂLCESCU, O. I 16. Dar cum zisei astăzi că știu să ghicesc, Cîștigai merticul cel împărătesc. PANN, P. vezi I 33. • figurat Pe cine m-o supăra cu atîtica măcar, îl plesnesc și-l trimit numaidecît la agie să-și ia merticul și de-acolo. CARAGIALE, P. 74. – plural și: ( m.) mertici (CAMIL PETRESCU, O. I 298). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mertic: mertíc n., plural e (ung. mérték [despre vechea slavă mĭera, măsură], de unde și sîrb. mértik, ĭar de aci limba neogreacă mertikón. vezi merță). Un vas de mărime variabilă de luat uĭumu la moară și de pus în sac (cam 1-2 kg.). Porțiune, tain: merticu de ovăs al cailor, de pîne al soldaților. Vechĭ. Rentă, venit. figurat Contralovitură: lasă, că-ĭ daŭ eŭ merticu! Soartă, ursită, parte: așa ĭ-a fost merticu! – Și mirtic și mĭertic (în est, popular ñertic). vezi cofer, cupă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MERTIC: MERTÍC, mertice, substantiv neutru 1. Măsură veche pentru cereale, egală cu circa 1-2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de făină cuprinsă într-un mertic (1). 2. (învechit) Plată în natură (sau în bani) care se lua la mori pentru măcinat; p. restr. rație, porție de mâncare. • Expresia: A(-și) lua (sau a da cuiva) merticul = a primi (sau a da) o bătaie. [plural și: merticuri] – Din limba maghiară mérték. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MERTIC: MERTÍC, mertice, substantiv neutru 1. Măsură veche pentru cereale, egală cu circa 1-2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de făină cuprinsă într-un mertic (1). 2. (învechit) Plată în natură (sau în bani) care se lua la mori pentru măcinat; p. restr. rație, porție de mâncare. • Expresia: A(-și) lua (sau a da cuiva) merticul = a primi (sau a da) o bătaie. [plural și: merticuri] – Din limba maghiară mérték. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MERTIC: MERTÍC mertice n. 1) Vas care servea drept măsură pentru cereale. 2) Unitate veche de măsură a cerealelor egală cu 2,5 kg. 3) Cantitate de cereale care încape într-un vas cu această măsură. 4) învechit Plată în bani sau în natură care se dădea la moară pentru măcinat. 5) Porție de hrană care se dă cailor sau altor animale pentru un anumit timp; tain. /<ung. mérték Forme diferite ale cuvantului mertic: mertice Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mertic: mertíc (învechit) substantiv neutru, plural mertíce/mertícuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mertic: mertíc substantiv neutru, plural mertíce/mertícuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mertic: mertic substantiv verbal PORȚIE. RAȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MERTIC' MERTĂȚEAMerțeancaMERTENSIAmertepeáMERTÍCmerticáșMERȚUmertúcmerú |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mertic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mertic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MERTÍC mertice n. |
GRAMATICA cuvântului mertic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mertic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mertic poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mertic? Vezi cuvântul mertic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mertic?[ mer-tic ] Se pare că cuvântul mertic are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL mertic Inţelegi mai uşor cuvântul mertic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A-și lua sau a da cuiva merticul = a primi sau a da o bătaie A-și lua sau a da cuiva merticul = a primi sau a da o bătaie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mertic |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Parabutea substantiv feminin regional; în locuțiune adverbiala de-a parabutea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|