eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție meandru


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Meandru [ mea-n-dru ]
VEZI SINONIME PENTRU meandru PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului meandru în mai multe dicționare

Definițiile pentru meandru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU, meandre, substantiv neutru

1. (Mai ales la plural ) Cotituri dese și întortocheate pe care le face cursul anumitor ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes. Prin exagerarea meandrelor, Călmățuiul își micșorează mereu panta. PROBL. geografie I 94.
       • figurat Butoiul urma să murmure gîlgîindu-și veselia, strecurîndu-și divinul elixir în nenumărate meandre. ANGHEL, PR. 97.
♦ Drumuri, străzi întortocheate. Știți bine că m-am deprins cu meandrele Stambulului. SADOVEANU, Z. C. 269.
       • figurat Ai cunoscut mai bine meandrele caracterului femeiesc. CAMIL PETRESCU, T. 325.

2. Motiv ornamental sculptat sau pictat, format dintr-o îmbinare măiestrită de linii frînte sau curbe, dînd un ansamblu decorativ ce pare a descrie un traseu cu multe sinuozități. Meandrele... ornau friza templierilor grecești. ODOBESCU, S. I 247.

– Pronunțat: me-an-.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MEANDRU
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU (< limba franceza ) substantiv neutru

1. (georgrafic) Sinuozitate a cursului unei ape curgătoare, cu albia în pantă lină. Se disting meandru divagante (în cazul unui râu cu vale largă, în câmpie) și meandru încătușate (sinuozitățile întregii văi). Denumirea de meandru derivă de la fl. Menderes, numit în trecut Meandru.
♦ P. analog. Sinuozitate, cotitură (a unui drum).

2. Motiv ornamental alcătuit din linii drepte care urmează un traseu frânt în unghiuri drepte, cu aspect de cârlige care se întrepătrund. Există meandru spiral și meandru în val constituite din linii curbe urmând un traseu sinuos. Cunoscut din Antichitate, a fost foarte mult folosit în ornamentica medievală.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

MEANDRU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU meandrue n.

1) Loc de cotitură (a unui drum sau a unui curs de apă); curbătură; sinuozitate.

2) Ornament arhitectural sau desen, format din linii ondulate, care amintesc de cotiturile unei ape curgătoare.

3) figurat Manevră iscusită prin care se maschează realitatea; șiretlic; truc; tertip; stratagemă. [silabe me-an-] /<fr. méandre
Forme diferite ale cuvantului meandru: meandrue
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MEANDRU
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU substantiv neutru

1. Cotitură întortocheată a cursului unei ape (mai ales) în regiunile de șes.
♦ Sinuozitate; (prin extensie; la plural ) drumuri, străzi întortocheate.

2. Motiv ornamental compus dintr-o îmbinare de linii curbe sau frânte. [pronume me-an-. / < limba franceza méandre, conform Meandru

– fluviu sinuos în Asia Mică].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MEANDRU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU, meandre, substantiv neutru

1. Sinuozitate a cursului unei ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes.
♦ prin analogie Sinuozitate, cotitură (a unui drum).

2. Motiv ornamental (sculptat sau pictat) format din linii frânte sau curbe, sugerând stilizarea unor valuri de apă. [ pronunție: me-an-]

– Din limba franceza méandre.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MEANDRU
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU, meandre, substantiv neutru

1. Buclă accentuată a unei ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes.
♦ prin analogie Sinuozitate, cotitură (a unui drum).

2. Motiv ornamental (sculptat sau pictat) format din linii frânte sau curbe, sugerând stilizarea unor valuri de apă. [ pronunție: me-an-]

– Din limba franceza méandre.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MEANDRU
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEÁNDRU substantiv neutru

1. cotitură mare a cursului unei ape curgătoare.
       • sinuozitate.

2. motiv ornamental dintr-o îmbinare de linii curbe sau frânte reprezentând stilizarea unui val. (< limba franceza méandre)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

Meandru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Meandru:
Meandru n.

1. rîu în Azia-Mică ce se varsă în Arhipelag, celebru prin sinuozitățile sale;

2. figurat sinuozitate, înconjur.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MEANDRU
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MEANDRU:
MEANDRU substantiv cot, cotitură, sinuozitate, șerpuitură, (regional) taolă. (meandru al unei ape.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

meandru
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru meandru:
meándru substantiv neutru (silabe me-an-), articulat meándrul; plural meándre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

meandru
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru meandru:
meándru (me-an-) substantiv neutru, articulat meándrul; plural meándre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

meandru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru meandru:
meandru n. vezi Meandru.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Meandru
Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Meandru:
Meandru = Maeander.
Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman


CUVINTE APROPIATE DE 'MEANDRU'
meandrámeandráreMEÁNDRICmeandrifórmMEÁNDRUMeanțMeareaMearleaMEÁSER

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Meandru
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului meandru dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MEÁNDRU meandrue n.
Meandru al unei ape.
Meandru al unei ape.

GRAMATICA cuvântului Meandru?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului meandru.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Meandru poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Meandru sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul meandru are forma: meándre
VEZI PLURALUL pentru Meandru la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE meandru?
Vezi cuvântul meandru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul meandru?
[ mea-n-dru ]
Se pare că cuvântul meandru are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Meandru
Inţelegi mai uşor cuvântul meandru dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Meandru = Maeander

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Meandru

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Astronomie plan meridian?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
monedă de cupru; conform limba engleză, limba franceza dong et
sistem de numerație având ca bază cifra opt
plan definit de verticala locului și de axa lumii
loțiune folosită în cosmetică pentru a reda epidermei conținutul său în apă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app