 | as |
|
| Mătuşă [ mă-tu-şă ] VEZI SINONIME PENTRU mătuşă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului matusa în mai multe dicționareDefinițiile pentru matusa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTÚȘĂ, mătuși, substantiv feminin 1. Sora tatălui sau a mamei, în raport cu copiii acestora, mai rar în raport cu copiii verilor și verișoarelor ei. Mătușa-mea... mi-a spus plîngînd și sărutîndu-mă: nu se poate, Nicolachi! GALACTION, O. I 76. Nu-i acasă Ion, zise mătușa Mărioara. CREANGĂ, A. 47. E-un congres de rubedenii, verb reflexiv:e un unchi, verb reflexiv:e o mătușă. EMINESCU, O. I 155. 2. (Popular) Termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vîrstă. Mătușă, de mi-i face acest bine, atunci să știi că ai să ai mai nrnlt de la mine. CREANGĂ, P. 171. Să venim acum la copila d-tale, mătușă. NEGRUZZI, S. I 298. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTUȘĂ s. 1. tanti, (popular și fam.) tușă, (popular) țață, (regional) babă, tătăișă, (Olt.) muică, (Banat) teică, (prin Banat și Transilvania) tetă, (Banat) uină, (învechit) lele. (matusa Stana, sora mamei.) 2. lele, leliță, țață, (popular) tătăișă, (regional) dadă, daică, leică, nană, (Olt.) țaică, (Banat) uină. (matusa Maria, vecina noastră.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTÚȘĂ, mătuși, substantiv feminin 1. Sora tatălui sau a mamei unei persoane; (mai rar) verișoara unuia dintre părinți sau soția unchiului; tanti, țață, tușă2. 2. (popular) Termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vârstă sau folosit când vorbește despre ea; lele; prin generalizare femeie în vârstă; babă. – latina amita. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mătușă: mătúșă (est) și -úșe (vest) forme, plural ĭ (limba rusă mátuška, mămucă, despre matĭ, mamă. despre limba română vine rut. matuša, mătușă. Uniĭ îl derivă despre latina ámita cu sufixu -ușă, ceĭa ce e greŭ!). Sora tatăluĭ saŭ a mameĭ. Epitet respectuos uneĭ femeĭ maĭ bătrîne, maĭ ales în popor ( vezi păpușă). – Fam. tușă: tușa Marina. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTÚȘĂ, mătuși, substantiv feminin 1. Sora tatălui sau a mamei unei persoane; (mai rar) verișoara unuia dintre părinți sau soția unchiului; tanti, țață, tușă2. 2. (popular) Termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vârstă sau folosit când vorbește despre ea; lele; prin generalizare femeie în vârstă; babă. – latina amita. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTÚȘĂ matusai forme 1) Soră (sau verișoară) a unuia dintre părinți, luată în raport cu copiii acestora. 2) popular (folosit și ca termen de adresare) Femeie în vârstă. [G.-D. mătușii] /<lat. amita + sufix matusaușa Forme diferite ale cuvantului matusa: matusai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTUȘĂ substantiv 1. – Ion (Hur). 2. Tușa forme (16 B I 36) < tușă, familiar < mătușă. 3. Matușița forme (Dm; C Ștef). 4. Mătușu b., dobr. (RI XI 210); -l (Olt; 17 B I 450). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mătușă: mătușă forme 1. sora mamei sau a tatălui; 2. femeie în vârstă: mătușa preoteasă. [latina AMITA, cu sufixul ușă (conform cătușă)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mătușă: mătúșă substantiv feminin, articulat mătúșa, genitiv dativ articulat mătúșii; plural mătúși Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mătușă: mătúșă substantiv feminin, articulat mătúșa, genitiv dativ articulat mătúșii; plural mătúși Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂTUȘĂ: MĂTÚȘĂ substantiv verbal bunică, mamă-mare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mătușă: mătușă substantiv verbal BUNICĂ. MAMĂ MARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MATUSA' MATURIZÁTMĂTURÓImăturúșMÂȚÚȘMĂTÚȘĂmătúșă-meaMatusalemMATUSALÉMIC, -ĂMATUSALÉMICĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mătușă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mătușă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mătușă Stana, sora mamei. Mătușă Maria, vecina noastră. MĂTÚȘĂ mătușăi forme 1 Soră sau verișoară a unuia dintre părinți, luată în raport cu copiii acestora. Amita + sufix mătușăușa. Mătușă Stana, sora mamei. |
GRAMATICA cuvântului mătușă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mătușă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mătușă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mătuşă? Vezi cuvântul mătuşă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mătuşă?[ mă-tu-şă ] Se pare că cuvântul mătuşă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mătușă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: La colț de țară sau la mijloc de masă și la colț de țară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mătușă are forma: mătúși
