 | as |
|
| Mărunt [ mă-runt ] VEZI SINONIME PENTRU mărunt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marunt în mai multe dicționareDefinițiile pentru marunt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂRUNT: MĂRÚNT, -Ă, mărunți, -te, adjectiv 1. (În opoziție cu mare) De dimensiuni mici, foarte mic. își înălțau. trunchiuri albe și-și răsfirau rămurele subțiri cu frunziș mărunt. SADOVEANU, O. VII 57. O stea măruntă... se ivea mereu prin coroana unui plop. IBRĂILEANU, A. 182. Unde-i acea mare Vidră ale căreia cuvinte, Ca o sămință măruntă, îmi cădeau adînc în minte? HASDEU, R. vezi 152. Codrule, frunză măruntă, Paserile-n tine cintă. HODOȘ, P. P. 92. • (Adverbial, mai ales pe lîngă verbe ca: «a tăia», «a pisa») Trei îngeri îl slujesc: Unul apă îi aduce, Altul îi taie mere, Al treilea mărunt i le face. ȘEZ. IV 144. ♦ Cu elemente componente (particule, picături etc.) foarte mici. Vin din iarna-ntunecoasă Zile lungi cu ploi mărunte. TOPÎRCEANU, B. 23. Pulberea măruntă din bolovanii de piatră, in care izbesc de dimineața pînă seara. DELAVRANCEA, vezi vezi 118. Afară era moină, cernea de sus o bură măruntă. VLAHUȚĂ, O. A. III 72. Albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur. EMINESCU, O. I 87. • (Adverbial, pe lîngă verbele «a ploua», «a ninge», «a cerne» etc.) Ploua mărunt... crengile pădurii începeau să se acopere de ploaie. SAHIA, N. 76. Ningea mărunt și des, iar o furie de viscol împrăștia fulgii de-a lungul ulițelor. DEMETRESCU, O. 122. Începe să cearnă mărunt și-nțepos. CARAGIALE, P. 38. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. 2. (Despre bani) În monedă divizionară. Scoase o hîrtie de o sută, trei de douăzeci și verb reflexiv:eo cincisprezece lei mărunți, pentru bacșișuri și alte cheltuieli. BASSARABESCU, vezi 44. ♦ (Substantivat, adesea la forme plural ) Mărunțiș. 37 galbini, 14 irmilici... și ceva mărunte. ALECSANDRI, T. 1353. 3. (În opoziție cu înalt, despre ființe sau, mai rar, despre lucruri) De statură mică, de înălțime mică; scund. Deodată însă își făcu loc prin îngrămădeală un bătrîn mărunt, îndesat. SADOVEANU, O. VII 60. Trec pe vale, la iernat, Turmele mărunte. IOSIF, P. 52. Pe cai de munte mărunți, puternici și cuminți, «caravana» urca la pasiv VLAHUȚĂ, O. A. III 44. Multe-s frate, și mai multe corturi mari, corturi mărunte. ALECSANDRI, P. P. 77. ♦ (În opoziție cu lung) Mic de tot, scurt. Tocmai din fundul ogrăzii largi, acoperite peste tot cu iarbă verde, măruntă și curată. Ștefan răsărea, somnoros. HOGAȘ, DR. II 87. Îl văz înaintea ochilor... cu părul mărunt și încărunțit, cu barba ascuțită. DELAVRANCEA, H. T. 98. • (Adverbial) L-a tuns mărunt. 4. (În opoziție cu mare, întins; despre pași, mers) Mic. Poate că intrase chiar, cu un pas mărunt, ușor și nesimțit, prin ușa întredeschisă a odăii. HOGAȘ, M. N. 20. Dar atuncea greieri, șoareci, Cu ușor măruntul mers, Readuc melancolia-mi, Iară ea se face vers. EMINESCU, O. I 106. ♦ (Adverbial) Cu pași mici. Două cîrduri de oi urcau mărunt spre cimpie. PREDA, Î. 143. Pășea iute, mărunt, ușor, ca un șoarece. DELAVRANCEA, H. T. 99. 5. figurat De mică importanță, de valoare neînsemnată, de rînd. Să te angajezi la o tipografie mică, dintre acelea care execută lucrări mărunte. PAS, Z. I 300. Cîntări, fabule și alte mărunte compuneri. NEGRUZZI, S. II 169. Lupte mărunte se înhățau între unii și alții. BĂLCESCU, O. II 106. • Expresia: Multe și mărunte = lucruri de tot felul. De la un asemenea flecar, cu agerime descusut, multe și mărunte se puteau afla. C. PETRESCU, A. R. 7. Începe a se chicoti și a spune de la nuntă multe și mărunte. CREANGĂ, P. 173. – Variantă: (Învechit și regional) mănúnt, -ă (ALECSANDRI, O. 169) adjectiv Forme diferite ale cuvantului marunt: marunt-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRUNT: MĂRÚNT, -Ă, mărunți, -te, adjectiv 1. De dimensiuni, de proporții reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; finanțe ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăți de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burniță etc.) Cu stropi sau fulgi mici și deși. 2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare de valoare mică. 3. De înălțime, de statură mică; scund, mic. ♦ Scurt. 4. (Despre mers) Cu pași mici (și grăbiți). ♦ (Substantivat, forme articulat) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. 5. (Despre ființe) Care este de vârstă fragedă, abia născut sau de câțiva ani; care este nevârstnic. 6. figurat Care are o importanță, o valoare redusă; mic, neînsemnat. • Expresia: Multe și mărunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie; de rând. 7. figurat (Despre oameni) Lipsit de înțelegere, de generozitate, care dovedește orizont limitat. [Variante: (popular) mănúnt, -ă adjectiv] – latina minutus. Forme diferite ale cuvantului marunt: marunt-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRUNT: MĂRÚNT, -Ă, mărunți, -te, adjectiv 1. De dimensiuni, de proporții reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; finanțe ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăți de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burniță etc.) Cu stropi sau fulgi mici și deși. 2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare, cu mărunt. 3. De înălțime, de statură mică; scund, mic. ♦ Scurt. 4. (Despre mers) Cu pași mici (și grăbiți). ♦ (Substantivat, forme articulat) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. 5. (Despre ființe) Care este de vârstă fragedă, abia născut sau de câțiva ani; care este nevârstnic. 6. figurat Care are o importanță, o valoare redusă; mic, neînsemnat. • Expresia: Multe și mărunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie; de rând. 7. figurat (Despre oameni) Lipsit de înțelegere, de generozitate, care dovedește orizont limitat. [Variante: (popular) mănúnt, -ă adjectiv] – latina minutus. Forme diferite ale cuvantului marunt: marunt-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRUNT: MĂRUNT adjectiv, s. 1. adjectiv mic. (Vietăți marunt.) 2. adjectiv finanțe (Nisip marunt; sare marunt.) 3. adjectiv mic, scund, scurt, (rar) scundac. (Un om marunt de statură.) 4. adjectiv jos, mic, scund, (regional) pitulat. (Casă marunt.) 5. adjectiv inferior, mic. (Funcționar marunt.) 6. adjectiv neimportant, neînsemnat, (livresc) insignifiant, obscur, (figurat) prizărit. (O notă marunt în ziar.) 7. adjectiv banal, meschin, neînsemnat. (Interese marunt.) 8. adjectiv mic, neînsemnat. (Cheltuieli marunt.) 9. adjectiv derizoriu, neînsemnat. (O valoare marunt.) 10. substantiv mărunțiș, (învechit și regional) paralîc, (argotic) măruntaie (la plural). (Ai ceva marunt la tine?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRUNT: MĂRÚNT marunttă (maruntți, maruntte) 1) Care este de proporții foarte reduse; mic de tot. Pietre maruntte. Pași maruntți. • Bani maruntți bani în monede divizionare de valoare mică. 2) (despre scris) Care este cu litere foarte mici. 3) (despre persoane) Care este mic de statură; scund. 4) figurat Care este de mică importanță. * Multe și maruntte lucruri de tot felul, dar lipsite de importanță. 5) figurat (despre oameni) Care dovedește lipsă de noblețe sufletească; lipsit de generozitate; meschin. /<lat. minutus Forme diferite ale cuvantului marunt: marunttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mărunt: mărunt a. 1. mic ca dimensiune sau volum: meiu mărunt, bani mărunți; 2. scurt de talie: om mărunt; 3. figurat neînsemnat: lume măruntă. [Și mănunt = latina MINUTUS]. ║ adverb 1. în părți mici: a tăia mărunt; 2. scurt: tuns mărunt; 3. în picături mici: plouă mărunt ║ n. lucru mărunt: multe și mărunte. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru MĂRUNT: MĂRUNT adjectiv 1. Măruntă forme (17 A I 62; Sd V 531); Mănunt/a forme (16 A III 25; Sur XIX); -escul (Băl II; Ur XXII 76). 2. Mărunț/elu; -ei, -ișu, ss. 3. conform Minata, vlah din Serbia (DR IV1). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărunt: mărúnt adjectiv masculin, plural mărúnți; forme singular mărúntă, plural mărúnte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărunt: mărúnt adjectiv masculin, plural mărúnți; forme mărúntă, plural mărúnte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Mărunt: Mărunt ≠ mășcat Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARUNT' MARÚLĂmaruleMĂRÚNMĂRÚNCĂMĂRÚNTMĂRÚNTAMĂRUNTÁIEmărunțălímărunțălít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mărunt Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mărunt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vietăți mărunt. Adjectiv finanțe Nisip mărunt; sare mărunt. Un om mărunt de statură. Casă mărunt. Funcționar mărunt. O notă mărunt în ziar. Interese mărunt. Cheltuieli mărunt. O valoare mărunt. Ai ceva mărunt la tine?. MĂRÚNT mărunttă măruntți, măruntte 1 Care este de proporții foarte reduse; mic de tot. Pietre măruntte. Pași măruntți. • Bani măruntți bani în monede divizionare de valoare mică. * Multe și măruntte lucruri de tot felul, dar lipsite de importanță. Vietăți mărunt. Adjectiv verbal finanțe Nisip mărunt; sare mărunt. Casă mărunt. Cheltuieli mărunt. O valoare mărunt. |
GRAMATICA cuvântului Mărunt? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărunt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mărunt poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE mărunt? Vezi cuvântul mărunt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărunt?[ mă-runt ] Se pare că cuvântul mărunt are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Mărunt Inţelegi mai uşor cuvântul mărunt dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Multe și mărunte = lucruri de tot felul Multe și mărunte = lucruri de tot felul Multe și mărunte = lucruri de tot felul Și mănunt = latina MINUTUS |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Mărunt |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cărbune animal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
