 | as |
|
| Mărturisitor [ măr-tu-ri-si-tor ] VEZI SINONIME PENTRU mărturisitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marturisitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru marturisitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRTURISITÓR: MĂRTURISITÓR, -OÁRE, mărturisitori, -oare, substantiv masculin, adjectiv 1. S. m. (învechit) Persoană care arată, susține, probează ceva; specializare persoană care depune o mărturie în fața unei instanțe; martor. ♦ Duhovnic, confesor. 2. Adj. Doveditor, probant. – Mărturisi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului marturisitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRTURISITÓR: MĂRTURISITÓR, mărturisitori, substantiv masculin (învechit) Persoană care arată, susține, probează ceva; specializare persoană care depune o mărturie în fața unei instanțe; martor. ♦ (Adjectival) Doveditor, probant. ♦ Duhovnic, confesor. – Mărturisi + sufix -tor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂRTURISITÓR: MĂRTURISITÓR, -OÁRE, mărturisitori, -oare, adjectiv (Învechit) Care adeverește, demonstrează ceva; doveditor. Un act mărturisitor de nevinovăția părintelui lor. ODOBESCU, S. I 445. Forme diferite ale cuvantului marturisitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mărturisitor: mărturisitór, -oáre adjectiv și substantiv Care mărturisește. Confesor (al credințeĭ). Mártir: sfîntu Mihail Mărturisitoru (23 Maĭ). Forme diferite ale cuvantului marturisitor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mărturisitor: mărturisitor substantiv verbal CONFESOR. DUHOVNIC. MARTIR. MARTOR. MUCENIC. PREDICATOR. PROPAGATOR. PROPOVĂDUITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărturisitor: mărturisitór (învechit) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural mărturisitóri; adjectiv feminin singular și plural mărturisitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărturisitor: mărturisitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural mărturisitóri; forme singular și plural mărturisitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂRTURISITÓR: MĂRTURISITÓR adjectiv verbal doveditor, justificativ, justificator, probator. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mărturisitor: mărturisitor m. martir: Cuviosul prooroc Vasile Mărturisitorul. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mărturisitor: mărturisitor adjectiv verbal DOVEDITOR. JUSTIFICATIV. PROBATOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARTURISITOR' MĂRTURISÍMĂRTURISÍREMĂRTURISÍRIMĂRTURISÍTMĂRTURISITÓRMĂRTURISITÚRĂMARTYNIAmartyriaiMaru |
GRAMATICA cuvântului mărturisitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărturisitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mărturisitor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mărturisitor? Vezi cuvântul mărturisitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărturisitor?[ măr-tu-ri-si-tor ] Se pare că cuvântul mărturisitor are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mărturisitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a sta cu burta la soare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mărturisitor are forma: mărturisitóri
