 | as |
|
| Marin [ ma-rin ] VEZI SINONIME PENTRU marin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marin în mai multe dicționareDefinițiile pentru marin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru MARIN: MARIN, latina Marinus. Numărul patronilor calendaristici exclude o influență dalmatină, propusă de N. Iorga (RI XIII 194), în ce privește răspîndirea numelui la noi; nu poate fi vorba nici de o relație cu Maria. 1. Marin, frecv., actual, nu lipsește în doc.; derivate: -ești, -eanca și -ici ss.; -escu. 2. Diminutive: Marin/ete, I., olt., act.; -ică; -cu; -cea; -cel act.; -ciu, act. 3. Mărin (Șchei I); -aș (Hur; -el (Șchei III); -oiu; -icul, olt., 1620 (Sd VI 465). 4. Marincaș (Mar); Mărincu, greacă (16 B II 260). 5. Măriniciu, greacă (16 A I 578). 6. Mărînca, T., ard. (Ra II 418); Marinoglu, Hr. (Fil A). 7. Din latina sanctus Marinus: Sumarin (13 – 15 B 93; Rel); – Bratu lui (Isp IV p. 97); -ești substantiv (Cat; 16 B I 43), ca Sumedru < Sanctus Demetrius. 8. Prob. Samarina substantiv în Pind, cu asimilare regresivă < Sumarina. conform Samarinești substantiv în Mehedinți (Sur VI). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru marin: *marín, -ă adjectiv (latina marinus). De mare, din mare: peștĭ marinĭ, plante marine. Care servește la navigațiunea maritimă: corabie, hartă marină; ceasornic marin. S. forme, plural e. Serviciu de marinar: marina e grea. Materialu și oameniĭ care compun puterea navală a uneĭ țărĭ saŭ companiĭ, flotă: marina militară, marina comercială. Tabloŭ care reprezentă marea (corăbiĭ, talazurĭ ș. a.). Infanteria de marină, în Francia, infanteria care azĭ se numește infanterie colonială. vezi navigațiune. Forme diferite ale cuvantului marin: marin-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru marin: marín (marínă), adjectiv – De mare. în franceză marin. – derivat marină, substantiv feminin, din limba franceza marine; marinar, substantiv masculin (soldat la marină; argotic, avort, făt avortat), din italiana marinaro, conform limba neogreacă μαρινάρης; marinăresc, adjectiv (de marină, de marinar); marinărește, adverb (ca marinarii); marina, verb (a conserva carne sau pește), din limba franceza marinade; submarin, substantiv neutru, după limba franceza sous-marin. Forme diferite ale cuvantului marin: marínă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARIN: MARÍN, -Ă, marini, -e, adjectiv De mare; care ține de mare, care se referă la mare, care trăiește în mare. Faună marină. ▭ Mai stăruie parcă în auz, foșnetul marin de talazuri rostogolite, BOGZA, C. O. 329. Bolnavi trimiși să respire aer marin. C. PETRESCU, Î. I 12. • Pictură marină = pictură care înfățișează o priveliște a mării. Forme diferite ale cuvantului marin: marin-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARIN: MARÍN, -Ă, marini, -e, adjectiv Care ține de mare2, care trăiește sau crește în mare2, care este produs de acțiunea unei mări2; caracteristic mării2, de mare2. ♦ (Și substantivat, forme) (Pictură) care înfățișează un peisaj de mare2. ♦ Privitor la navigația pe mare2; maritim. Hărți marine. – Din limba franceza marin. Forme diferite ale cuvantului marin: marin-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARIN: MARÍN, -Ă, marini, -e, adjectiv Care ține de mare2, care trăiește sau crește în mare2, care este produs de acțiunea unei mări2; caracteristic mării2, de mare2. ♦ (Și substantivat, forme) (Pictură) care înfățișează un peisaj de mare2. ♦ Privitor la navigația pe mare2; maritim. Hărți marine. – Din limba franceza marin. Forme diferite ale cuvantului marin: marin-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mărin: mărín substantiv neutru – Balonare, meteorism la oameni și la animale, atribuit de credința populară faptului de a fi uitat de sărbătoarea de Sf. Marina (17 iulie). De la Marina. – derivat marini, verb reflexiv (Bucovina, a suferi de dureri de burtă). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MARIN: MARÍN, -Ă adjectiv De (din) mare; care trăiește în mare. • Pictură marină (și substantiv feminin) = pictură a unei priveliști de la mare. [< limba franceza marin, italiana marino, latina marinus]. Forme diferite ale cuvantului marin: marin-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MARIN: MARÍN marină (marini, marine) 1) Care ține de mare; propriu mării. 2) (despre picturi) Care reprezintă marea; reprezentând un peisaj de mare. /<fr. marin[1] Forme diferite ale cuvantului marin: marină Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MARIN: MARIN, Alexe (1814-1895, n. Craiova), pionier al învățământului chimic din țara noastră. Prof. univ. la București. Traduceri de manuale. Forme diferite ale cuvantului marin: alexe Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MARIN: MARÍN, -Ă adjectiv referitor la mare; care crește, trăiește în mare. • (substantiv feminin) pictură cu peisaj marin. (< limba franceza marin) Forme diferite ale cuvantului marin: marin-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru mărin: mărín, măríni, substantiv masculin (regional) nume dat unor bube, inflamații purulente, unor crampe la stomac. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru marin: marin a. 1. de mare: plantă marină; 2. ce servă la navigațiune: hartă marină. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marin: marín adjectiv masculin, plural maríni; forme singular marínă, plural maríne[1] Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MARIN: MARIN adjectiv (rar) pelagic, (învechit) marinesc. (Adîncurile marin.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marin: marín adjectiv masculin, plural maríni; forme marínă, plural maríne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Mărin: Mărin, -aș vezi Marin 3. Forme diferite ale cuvantului marin: marin-aș Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARIN' MARÍMBĂMARIMBAFÓNMĂRÍMEmărimuriMARÍNMARINÁMARINÁDĂMARINÁRMARINÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mărin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mărin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MARÍN mărină mărini, mărine 1 Care ține de mare; propriu mării. Adâncurile mărin. Adîncurile mărin. |
GRAMATICA cuvântului Mărin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mărin poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE marin? Vezi cuvântul marin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marin?[ ma-rin ] Se pare că cuvântul marin are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Mărin Inţelegi mai uşor cuvântul mărin dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pictură marină = pictură care înfățișează o priveliște a mării Pictură marină și substantiv feminin = pictură a unei priveliști de la mare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Mărin |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se întâlni cu cineva bot în bot?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
