|
Mărie [ mă-ri-e ] VEZI SINONIME PENTRU mărie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marie în mai multe dicționareDefinițiile pentru marie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂRIE: MĂRÍE, mării, substantiv feminin 1. (În orînduirea feudală și capitalistă; urmat de adjectiv posesiv «ta», «sa» etc.) Termen de reverență la adresa unui monarh, unui domnitor, unui slujbaș înalt, unui boier. vezi înălțime (5). Să ne dai un semn și nouă de mila măriei-tale. EMINESCU, O. I 146. Cum vor vedea că măria-ta vii cu putere, îndată vor alerga. NEGRUZZI, S. I 138. 2. (Învechit) Persoană sus-pusă. L-au pus împăratul hargat la cai, iarăși la acea mărie la care fusese el mai înainte. SBIERA, P. 73. • Compus: mai-mărie = șefie, conducere. Toiagul de cinste al mai-măriei. ODOBESCU, S. II 513. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mărie: mărie substantiv verbal AROGANȚĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. CINSTE. CINSTIRE. DIMENSIUNE. ELOGIU. FALĂ. FORȚĂ. FUDULIE. GLORIE. GRANDOARE. INFATUARE. INTENSITATE. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. LAUDĂ. MĂREȚIE. MĂRIME. MĂRIRE. MĂSURĂ. MÎNDRIE. OMAGIU. ORGOLIU. PREAMĂRIRE. PREASLĂVIRE. PROPORȚIE. PROSLĂVIRE. PUTERE. SEMEȚIE. SLAVĂ. SLĂVIRE. SPLENDOARE. STRĂLUCIRE. TĂRIE. TRUFIE. VACA-DOMNULUI. VANITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRIE: MĂRÍE, mării, substantiv feminin (învechit) 1. (Urmat de un adjectiv pos. sau de un pronume persoană) Termen de reverență la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; înălțime, domnie, maiestate. 2. Situație înaltă, rang, demnitate, putere. ♦ Slavă, onoare, cinste, glorie. 3. Îngâmfare, trufie, mândrie, fală. – Mare1 + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRIE: MĂRÍE, mării, substantiv feminin (învechit) 1. (Urmat de un adjectiv pos. sau de un pronume persoană) Termen de reverență la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; înălțime, domnie, maiestate. 2. Situație înaltă, rang, demnitate, putere. ♦ Slavă, onoare, cinste, glorie. 3. Îngâmfare, trufie, mândrie, fală. – Mare + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRIE: MĂRÍE mariei forme învechit 1) (urmat de un pronume posesiv) Termen reverențios, care era folosit la adresa unei persoane de rang înalt; maiestate. 2) Poziție socială înaltă. /a mari + sufix marieie Forme diferite ale cuvantului marie: mariei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mărie: măríe forme (despre mare). Vechĭ. Azĭ popular Mărime, mărire, glorie, maĭestate (întrebuințat ca titlu suveranilor): Măria Sa domnu, regele, împăratu. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂRIE: MĂRÍE substantiv (mai ales articulat) domnie, înălțime, maiestate, (învechit) mărime, mărire. (marie sa nu vă poate primi.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRIE: MĂRIE substantiv domnie, înălțime, maiestate, (învechit) mărime, mărire. (marie sa nu vă poate primi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mărie: mărie forme 1. mărire; 2. titlu dat odinioară Domnilor români și fiilor lor: Măria ta! Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărie: măríe (învechit) substantiv feminin, articulat măría, genitiv dativ articulat măríei; plural măríi, articulat măríile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărie: măríe substantiv feminin, articulat măría, genitiv dativ articulat măríei, plural măríi, articulat măríile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Mărie: Mărie vezi Maria I A. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARIE' MaricuMARICULTÚRĂMĂRICÚȚMaricuțaMĂRÍEMARIENBADMARIENBURGMarien/escuMăriența |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mărie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mărie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MĂRÍE măriei forme învechit 1 urmat de un pronume posesiv Termen reverențios, care era folosit la adresa unei persoane de rang înalt; maiestate. /a mari + sufix mărieie. Mărie sa nu vă poate primi. Mărie sa nu vă poate primi. |
GRAMATICA cuvântului Mărie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mărie poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mărie? Vezi cuvântul mărie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărie?[ mă-ri-e ] Se pare că cuvântul mărie are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Mărie Inţelegi mai uşor cuvântul mărie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Compus: mai-mărie = șefie, conducere |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Intranzitiv a auzi de cineva sau de ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|