 | as |
|
| Mărgini [ măr-gi-ni ] VEZI SINONIME PENTRU mărgini PE ESINONIME.COM definiția cuvântului margini în mai multe dicționareDefinițiile pentru margini din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a mărgini (forma la infinitiv) A mărgini conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂRGINI: MĂRGINÍ, mărginesc, verb IV. 1. reflexiv A avea hotar comun cu..., a se învecina cu... Republica Populară Romînă se mărginește la răsărit și la miazănoapte cu Uniunea Sovietică. ▭ Țara împăratului Verde. se mărginea cu împărăția zînelor. RETEGANUL, P. II 11. ♦ tranzitiv A pune hotar, a forma marginea, limita unui loc, a îngrădi. Acei care profesează alungarea cercetării cauzelor din speculațiunile cugetării mărginesc ei singuri știința și o reduc la simplă nomenclatură. MACEDONSKI, O. IV 130. În depărtare, dealuri blînde mărgineau vederea. VLAHUȚĂ, la TDRG. Iepuri roșcați... se scufundau în tufele ce mărgineau pîrăul. SADOVEANU, O. I 64. • (Poetic) Fulger lung încremenit Mărginește munții negri în întregul asfințit. EMINESCU, O. 148. 2. reflexiv figurat Ase limita, a se rezuma, a se reduce. Se mărgini să-l privească țintă în ochi. C. PETRESCU, A. R. 19. Am avea multe de zis în privința articolului «Poeți și critici», dar. acuma ne mărginim la cîteva cuvinte. GHEREA, ST. Hristos II 73. Mi se pare că întru atita se cam mărginesc foile de dafin ce am putut culege în cariera mea cinegetică. ODOBESCU, S. III 22. 3. tranzitiv (Învechit) A ține sub pază, a închide. Îl mărginea în casă sau la moșie cu pază, ca să nu comunice cu nimeni. GHICA, S. x. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRGINI: MĂRGINI verb 1. a circumscrie, a delimita, a demarca, a hotărnici, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna. (A margini un teren cu jaloane.) 2. a se învecina, (învechit și regional) a se hotărî, a se hotărnici, a se megieși, (învechit) a se răzeși, a se răzi, a se răzori, a se sinorisi, a se țărmuri. (La sud se margini cu...) 3. a delimita, a limita, a străjui, a țărmuri. (Stîlpii de telegraf margini șoseaua.) 4. a încadra. (A margini o suprafață din toate părțile.) 5. a chenărui, a împrejmui, a încadra, a înconjura, (figurat) a tivi. (Soarele margini cu lumină poiana.) 6. a se limita, a se mulțumi, a se reduce, a se restrînge, a se rezuma. (S-a margini la strictul necesar.) 7. a se limita, a se reduce, a se rezuma, a sta, (rar) a se încheia. (Importanța lucrării nu se margini doar la...) 8. a limita, a restrînge, (figurat) a îngrădi. (I-a margini libertatea de acțiune.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRGINI: MĂRGINÍ, mărginesc, verb IV. 1. tranzitiv A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafețe etc.; a contura un lucru, o suprafață, a încadra, a delimita. ♦ A stabili anumite limite. ♦ reflexiv recipr. A se învecina cu..., a avea hotar comun cu... 2. tranzitiv și reflexiv A (se) limita, a (se) reduce, a (se) restrânge, a (se) rezuma. 3. tranzitiv (învechit) A ține sub pază, a fixa cuiva domiciliu forțat; a închide. – Din margine. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRGINI: MĂRGINÍ, mărginesc, verb IV. 1. tranzitiv A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafețe etc.; a contura un lucru, o suprafață, a încadra, a delimita. ♦ A stabili anumite limite. ♦ reflexiv recipr. A se învecina cu..., a avea hotar comun cu... 2. tranzitiv și reflexiv A (se) limita, a (se) reduce, a (se) restrânge, a (se) rezuma. 3. tranzitiv (învechit) A ține sub pază, a fixa cuiva domiciliu forțat; a închide. – Din margine. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărgini: mărginí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mărginésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mărgineá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural mărgineáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărgini: mărginí (a margini) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mărginésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mărgineá; conjunctiv prezent 3 să mărgineáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂRGINI: MĂRGINÍ verb vezi defini, determina, preciza, stabili. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mărgini: mărgini verb vezi DEFINI. DETERMINA. PRECIZA. STABILI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARGINI' MĂRGINEÁNmărgineáncăMĂRGINENI 1.mărginéscMĂRGINÍmărginioárăMĂRGINÍREMĂRGINÍTMĂRGINÓS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mărgini Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mărgini dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A mărgini un teren cu jaloane. La sud se mărgini cu. Stîlpii de telegraf mărgini șoseaua. A mărgini o suprafață din toate părțile. Soarele mărgini cu lumină poiana. S-a mărgini la strictul necesar. Importanța lucrării nu se mărgini doar la. I-a mărgini libertatea de acțiune. Stâlpii de telegraf mărgini șoseaua. A mărgini o suprafață din toate părțile. Soarele mărgini cu lumină poiana. Mărginí a mărgini verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mărginésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mărgineá; conjunctiv prezent 3 să mărgineáscă. |
GRAMATICA cuvântului mărgini? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărgini. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mărgini poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE mărgini? Vezi cuvântul mărgini desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărgini?[ măr-gi-ni ] Se pare că cuvântul mărgini are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mărgini |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Băbăluc substantiv masculin regional; în locuțiune adjectiv și adverb din băbăluc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
