 | as |
|
| Margaretă [ mar-ga-re-tă ] VEZI SINONIME PENTRU margaretă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului margareta în mai multe dicționareDefinițiile pentru margareta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARÉTĂ, margarete, substantiv feminin Plantă din familia compozeelor avînd inflorescența în centru, cu flori mici, galbene, strînse, iar pe margine flori cu o corolă lungă albă (Chrysanthemum Leucanthemum). Din treacăt, ici și colo, să culegi... Margarete, scînteioare și aglice. TOPÎRCEANU, B. 44. – Variantă: mărgărítă (CAZIMIR, L. U. 23, NEGRUZZI, S. I 101) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARÉTĂ, margarete, substantiv feminin Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysanthemum leucanthemum). – Din germana Margareten[blume], limba franceza marguerite. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARÉTĂ, margarete, substantiv feminin Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysanthemum leucanthemum). – Din germana Margareten[blume], limba franceza marguerite. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARÉTĂ substantiv feminin Plantă erbacee decorativă perenă, cu flori galbene dispuse într-un disc central și cu flori albe pe margine. [< germana Margarete, conform limba franceza marguerite]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MARGARETA: MARGARETA (MUȘATA) (secolul 14), mama domnului Moldovei Petru I. A sprijinit propaganda catolică în Moldova. De numele ei este legată denumirea dinastiei Mușatinilor. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARETĂ substantiv (botanică; Chrysanthemum leucanthemum) (popular) mărgărită, (regional) aurată, roman, tătăișă, ochiul-boului, romaniță-mare, salomii-galbene (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARÉTĂ substantiv feminin plantă erbacee decorativă perenă, cu floare galbenă la mijloc și cu petale albe pe margini. (< germana Margerite, limba franceza marguerite) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MARGARETĂ: MARGARÉTĂ margaretae forme Plantă erbacee decorativă cu flori mici, albe sau roșii. /<germ. Margarete, limba franceza marguerite Forme diferite ale cuvantului margareta: margaretae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MARGARETA: MARGARETA (MARGRETHE) (n. 1940), regină a Danemarcii (din 1972). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru margaretă: margarétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat margarétei; plural margaréte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru margaretă: margaretă, margarete substantiv feminin (er.) vulvă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru margaretă: margarétă substantiv feminin, plural margaréte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARGARETA' MĂRGĂLÚȘĂMĂRGĂLÚȚĂmărgăreáMĂRGĂRÉLEMARGARÉTĂMĂRGĂRÍmargáricMARGARÍNĂMĂRGĂRÍNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL margaretă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului margaretă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MARGARÉTĂ margaretăe forme Plantă erbacee decorativă cu flori mici, albe sau roșii. |
GRAMATICA cuvântului margaretă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului margaretă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul margaretă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE margaretă? Vezi cuvântul margaretă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul margaretă?[ mar-ga-re-tă ] Se pare că cuvântul margaretă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL margaretă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Plan normal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul margaretă are forma: margaréte
