 | as |
|
| Manierism [ ma-ni-e-rism ] VEZI SINONIME PENTRU manierism PE ESINONIME.COM definiția cuvântului manierism în mai multe dicționareDefinițiile pentru manierism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM (< limba franceza , italiana ) substantiv neutru 1. Lipsă de naturalețe; afectare, artificialitate. 2. Noțiune folosită pentru a desemna fie copierea sau combinarea eclectică a mijloacelor de expresie ale unuia sau ale mai multor maeștri, fie repetarea propriilor procedee artistice. 3. Curent artistic apărut în orașele italiene și în alte prestigioase centre culturale ale Europei (Madrid, Fontainebleau, Praga, Monaco) în secolul 16 (la sfârșitul Renașterii și în perioada premergătoare barocului), caracterizat printr-o cântare programatică a virtuozității stilistice și eleganței formale, prin cultivarea unei arte rafinate și prețioase. Printre cei mai de seamă pictori manieriști: Parmigianino, G. Romano, Tintoretto, R. Fiorentino, G. Vasari, G. Bassano; ca arhitecți și decoratori: G. Romano, J. Vignola, B. Buontalenti, iar ca sculptori: B. Cellini, B. Bandinelli, Giambologna. Literatura manieristă include în general toate tendințele ce se opun clasicismului, refuzând canonul materialist-mimetic. Printre cei mai importanți reprezentanți: T. Tasso, B. Guarini, A. Caro, G. Bruno, B. Cellini. În accepțiunea acreditată de E.R. Curtius și G.-R. Hocke, manierism cuprinde întreaga artă și literatură barocă, definită în opoziție cu cea clasică, prin gustul asimetricului, bizarului, enigmaticului, artificialului etc. Figura emblematică a manierism astfel înțeles este labirintul. În Italia, o variantă a manierism se va numi marinism, în Franța, prețiozitate, în Anglia, eufuism, în Spania, gongorism. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM substantiv neutru Lipsă de naturalețe; afectare. Cît de profund trebuie să-l fi afectat pe delicatul poet... noile relații de dragoste, manierismul, rafinarea, spoiala lor. GHEREA, ST. Hristos III 385. ♦ Procedeu formalist de realizare a unei opere literare și artistice prin folosirea afectată și prea insistentă a unor mijloace de expresie, pe care un maestru anterior le folosise just și măsurat. Știe să întrebuințeze totdeauna cuvîntul cel mai just, cel mai curat, fără a silui vocabularul, fără a cădea în manierism. vezi limba română mai 1954, 293. – Pronunțat: -ni-e-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM substantiv neutru 1. lipsă de naturalețe în comportare, afectare, afișare a unui mod de a fi altfel decât în realitate. • ansamblu de procedee și mijloace de expresie formaliste în realizarea unei opere literare sau artistice, care cultivă eleganța și rafinamentul, jocul nelimitat al fanteziei. 2. formă de artă practicată mai ales în Italia în secolul XVI și XVII, prin efecte picturale rafinate, adresându-se unei minorități cultivate în materie artistică și literară. 3. comportament gestual afectat, la unii schizofrenici. (< limba franceza maniérisme) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM substantiv neutru 1. Afectare; superficialitate. 2. (medicină) Comportament gestual afectat la unii schizofrenici. 3. (Arte) Procedeu formalist de realizare a unei opere literare sau artistice prin folosirea afectată și insistentă a unor mijloace de expresie create de un altul sau de artist însuși. 4. Curent artistic apărut în Italia în secolul XVI, care reprezintă în pictură o artă ce se adresează unei minorități cultivate. [pronume -ni-e-. / conform limba franceza maniérisme, italiana manierismo]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM substantiv neutru 1. Comportare manifestată prin lipsă de naturalețe, artificialitate; afectare2. 2. Formalism în realizarea unei opere artistice sau literare, rezultat mai ales din folosirea mecanică și repetată a anumitor procedee. [ pronunție: -ni-e-] – Din limba franceza maniérisme. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM substantiv neutru 1. Comportare manifestată prin lipsă de naturalețe, artificialitate; afectare2. 2. Formalism în realizarea unei opere artistice sau literare, rezultat mai ales din folosirea mecanică și repetată a anumitor procedee. [ pronunție: -ni-e-] – Din limba franceza maniérisme. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERÍSM forme 1) Lipsă de naturalețe în comportare. 2) Formalism în realizarea unei opere de artă, caracterizat prin tendința de a înzorzona cu elemente artificiale. /<fr. maniérisme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MANIERISM: MANIERISM substantiv afectare, artificialitate, căutare, emfază, grandilocvență, patos, prețiozitate, retorism. (manierism în stilul cuiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru manierism: manierísm substantiv neutru (silabe -ni-e-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru manierism: manierísm (-ni-e-) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MANIERISM' MANIÉRĂmanieráreMANIERÁTmâniéreMANIERÍSMMANIERÍSTMANIERIZÁMANIERIZÁREMANIERIZÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL manierism Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului manierism dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Manierism în stilul cuiva. |
GRAMATICA cuvântului manierism? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului manierism. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul manierism poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE manierism? Vezi cuvântul manierism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul manierism?[ ma-ni-e-rism ] Se pare că cuvântul manierism are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL manierism |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv pe alese?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
