eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție mandrinare


PLURALGRAMATICĂSILABE
Mandrinare [ man-dri-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU mandrinare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului mandrinare în mai multe dicționare

Definițiile pentru mandrinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MANDRINARE:
MANDRINÁRE (< mandrina) substantiv feminin Operație de lărgire a găurilor unor piese, a capetelor unor țevi și, în general, de deformare plastică cu ajutorul mandrinului.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

MANDRINARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MANDRINARE:
MANDRINÁRE, mandrinări, substantiv feminin Acțiunea de a mandrina și rezultatul ei.

– vezi mandrina.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MANDRINARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MANDRINARE:
MANDRINÁRE, mandrinări, substantiv feminin Acțiunea de a mandrina și rezultatul ei.

– vezi mandrina.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MANDRINARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MANDRINARE:
MANDRINÁRE substantiv feminin Acțiunea de a mandrina și rezultatul ei. [< mandrina].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MANDRINARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MANDRINARE:
MANDRINÁRE, mandrinări, substantiv feminin Acțiunea de a mandrina și rezultatul ei.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

mandrinare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mandrinare:
mandrináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mandrinării; plural mandrinări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mandrinare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mandrinare:
mandrináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mandrinắrii; plural mandrinắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'MANDRINARE'
MÂNDRÍEMANDRÍLMANDRÍNMANDRINÁMANDRINÁREMANDRINÁTMÂNDRÍREmândrișoárăMÂNDRIȘÓR

GRAMATICA cuvântului mandrinare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mandrinare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mandrinare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul mandrinare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mandrinare are forma: mandrinări
VEZI PLURALUL pentru mandrinare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mandrinare?
Vezi cuvântul mandrinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mandrinare?
[ man-dri-na-re ]
Se pare că cuvântul mandrinare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: / < limba franceza calice, conform greacă kalyx?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
contract financiar prin care este prevăzut un import temporar, la expirarea căruia beneficiarul poate cumpăra bunurile mobile și imobile ce i-au fost închiriate de producător
imagine asupra căreia se oprește momentan aparatul de filmat; stop-camera
boboc de floare
nenea prost, idiot, imbecil
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app