eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție mancatura


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Mâncătură [ mân-că-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU mâncătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului mancatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru mancatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MÂNCĂTURĂ:
MÂNCĂTÚRĂ mancaturai forme

1) Eroziune a solului (produsă mai ales de ape).

2) Rană provenită dintr-o rosătură sau de pe urma unei boli.

3) rar Totalitate a produselor care servesc drept hrană.

4) popular Consumare a produselor de hrană în cantități prea mari. /a mânca + sufix mancaturaătură
Forme diferite ale cuvantului mancatura: mancaturai
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MÂNCĂTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MÂNCĂTURĂ:
MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, substantiv feminin

1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei).

2. (regional) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului.

– Mânca + sufix -ătură.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MÂNCĂTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MÂNCĂTURĂ:
MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, substantiv feminin

1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei).

2. (regional) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului.

– Mânca + sufix -ătură.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

mâncătură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mâncătură:
mâncătură forme efect al mâncării sau roaderii: gaură, înfundătură.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

mâncătură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mâncătură:
mâncătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat mâncătúrii; plural mâncătúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mâncătură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mâncătură:
mâncătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat mâncătúrii; plural mâncătúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

MÂNCĂTURĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MÂNCĂTURĂ:
MÂNCĂTÚRĂ substantiv măcinătură, rosătură. (mancatura la un zid.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'MANCATURA'
MăncașMÂNCÁTMÂNCĂTÓRMÂNCĂTORÍEMÂNCĂTÚRĂMÂNCĂUManceaMANCENILIÉRMANCHA

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MÂNCĂTURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mâncătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MÂNCĂTÚRĂ mÂncĂturĂi forme 1 Eroziune a solului produsă mai ales de ape.
/a mânca + sufix mÂncĂturĂătură.
MÂncĂturĂ la un zid.

GRAMATICA cuvântului MÂNCĂTURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mâncătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MÂNCĂTURĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul MÂNCĂTURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mâncătură are forma: mâncătúri
VEZI PLURALUL pentru MÂNCĂTURĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mâncătură?
Vezi cuvântul mâncătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mâncătură?
[ mân-că-tu-ră ]
Se pare că cuvântul mâncătură are patru silabe

© 2024 qDictionar.com