 | as |
|
| Major [ ma-jor ] VEZI SINONIME PENTRU major PE ESINONIME.COM definiția cuvântului major în mai multe dicționareDefinițiile pentru major din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR, -Ă, majori, -e, adjectiv 1. (Despre oameni; în opoziție cu minor) Care a împlinit vîrsta cînd se poate bucura prin lege de drepturi civile și politice depline. Eleonora era majoră, era stăpînă pe moșie mai mult ca oricînd. DUMITRIU, B. forme 146. Ca mîine vii să-mi ceri consimțămîntul; și nu ți-l dau... -Nu-mi pasă; sînt majoră. despre ZAMFIRESCU, R. 139. 2. Foarte important, principal, de căpetenie. Preocuparea lor majoră, artă sau speculația filozofică, le absoarbe întreaga existență. SADOVEANU, E. 30. – Caz de forță majoră vezi forță. 3. (termen militar; numai în expresie) Sergent-major vezi sergent. Locotenent-major vezi locotenent. (Ieșit din uz) Plutonier-major vezi plutonier. Stat-major = grup de ofițeri care funcționează pe lîngă un comandant în scopul conducerii trupelor. [Un] general scund și grozav de spătos, în uniformă cu buzunări numeroase și enorme, încît ar fi putut cuprinde toată arhiva marelui stat-major. C. PETRESCU, Î. II 71. 4. (muzică; în expresie) Gamă majoră = modul diatonic (cu semitonuri între treptele 3-4 și 7-8) pe care se bazează sistemul armonic tonal. 5. (Logică; în expresie) Termen major (sau premisă majoră) = unul din cei doi termeni (sau din cele două premise) ai unui silogism, și anume acela care conține obiectul concluziei. Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR, -Ă, majori, -e, adjectiv 1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline. 2. Foarte important, principal. ♦ (logică; în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului. 3. (învechit; termen militar; în sintagmele) Sergent major vezi sergent. Plutonier major (și substantivat, m.) vezi plutonier. 4. (muzică; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri. – Din limba franceza majeur, major. Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR, -Ă, majori, -e, adjectiv 1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline. 2. Foarte important, principal. ♦ (logică; în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului. 3. (învechit; termen militar; în sintagmele) Sergent major vezi sergent. Plutonier major (și substantivat, m.) vezi plutonier. 4. (muzică; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri. – Din limba franceza majeur. Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR, -Ă adjectiv 1. (despre oameni) ajuns la majorat. 2. principal, de mare importanță. ♦ caz de forță majoră = situație, eveniment neașteptat care împiedică pe cineva să facă un anumit lucru. 3. (muzică) mod major sau gamă majoră = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri (între treptele III-IV și VII-VIII). 4. (logică) termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major. (< limba franceza majeur, major, latina maior) Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR, -Ă adjectiv 1. Ajuns la majorat. 2. Principal, de mare importanță. 3. (muzică) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod din cinci tonuri și două semitonuri, situate între treptele a treia și a patra, a șaptea și a opta. 4. (logică) Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major. [< limba franceza majeur, conform latina maior – comparativul lui magnus]. Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru major: majór (majóră), adjectiv – (Mai) mare. latina maior (secolul XIX) cu pronunțarea din limba franceza majeur, conform major. – derivat (din limba franceza ) majorat, substantiv neutru; majoritate, substantiv feminin; majoritar, adjectiv; majora, verb (a mări); majordom (variantă maiordom), substantiv masculin; majusculă (variantă maiusculă), substantiv feminin Forme diferite ale cuvantului major: majóră Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru major: major adjectiv verbal ADÎNC. CAPITAL. CONSIDERABIL. CRUCIAL. DECISIV. ESENȚIAL. FUNDAMENTAL. HOTĂRÎTOR. IMPORTANT. ÎNSEMNAT. ORGANIC. PRIMORDIAL. PROFUND. RADICAL. SERIOS. STRUCTURAL. SUBSTANȚIAL. VITAL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR majoră (majori, majore) 1) (despre persoane) Care a atins vârsta majoratului. 2) Care se caracterizează prin importanță deosebită; foarte important. /<fr. majeur, major. latina major Forme diferite ale cuvantului major: majoră Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MAJOR: MAJOR [méidʒə], John (n. 1943), om politic britanic. Lider al Partidului Conservator, i-a succedat Margaretei Thatcher în funcția de prim-min. (1990-1997). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru major: major a. 1. irezistibil, independent de voință: forță majoră; 2. muzică compus din două tonuri: mod major; 3. juridic cel ce a ajuns în vârstă majorității. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MAJOR: MAJOR adjectiv, s. 1. adjectiv (învechit) vîrstnic. (O persoană major.) 2. substantiv (termen militar) plutonier major. 3. adjectiv (muzică) dur. (Do major.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MAJÓR: MAJÓR adjectiv, s. 1. adjectiv (învechit) vârstnic. (O persoană major.) 2. substantiv verbal plutonier major. 3. adjectiv (muzică) dur. (Do major.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru major: majór adjectiv masculin, plural majóri; forme singular majóră, plural majóre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru major: majór1 adjectiv masculin, plural majóri; forme majóră, plural majóre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Major: Major ≠ minor, minuscul, marginal Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru major: majór2 (învechit) substantiv masculin, plural majóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru major: majór substantiv masculin, plural majóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MAJOR' MAJESTÓSMAJESTUÓSMăjinaMAJOLÍCĂMAJÓRMAJORÁMAJORÁNMAJORÁNTMAJORÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL major Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului major dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MAJÓR majoră majori, majore 1 despre persoane Care a atins vârsta majoratului. O persoană major. Do major. O persoană major. Do major. |
GRAMATICA cuvântului major? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului major. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul major poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE major? Vezi cuvântul major desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul major?[ ma-jor ] Se pare că cuvântul major are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL major Inţelegi mai uşor cuvântul major dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeStat-major = grup de ofițeri care funcționează pe lîngă un comandant în scopul conducerii trupelor Muzică; în expresie Gamă majoră = modul diatonic cu semitonuri între treptele 3-4 și 7-8 pe care se bazează sistemul armonic tonal Logică; în expresie Termen major sau premisă majoră = unul din cei doi termeni sau din cele două premise ai unui silogism, și anume acela care conține obiectul concluziei ♦ logică; în sintagmele Termen major = predicatul concluziei unui silogism Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului Muzică; în sintagma Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri ♦ logică; în sintagmele Termen major = predicatul concluziei unui silogism Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului Muzică; în sintagma Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri ♦ caz de forță majoră = situație, eveniment neașteptat care împiedică pe cineva să facă un anumit lucru Muzică mod major sau gamă majoră = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri între treptele III-IV și VII-VIII Logică termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major Muzică Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod din cinci tonuri și două semitonuri, situate între treptele a treia și a patra, a șaptea și a opta Logică Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL major |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sistem baric?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul major are forma: majóri
