Definiție maiestru

Cautăm definiția cuvântului maiestru în mai multe dicționare

Definițiile pentru maiestru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂIESTRU:
MĂIÉSTRU, -IÁSTRĂ, măieștri, -iestre, adjectiv

1. (Astăzi mai ales la feminin) Foarte priceput, iscusit, îndemînatic, abil, ingenios. Ca o horbotă lucrată de o mînă răbdătoare, măiastră, era creasta Bucegilor. PAS, L. II 156. Tu ești ca o vioară, în care sînt închise toate cîntările, numai ele trebuiesc trezite de o mînă măiastră. EMINESCU, N. 54.
• (Substantivat) Calul bătrîn, un măiestru, Nu-l poți învăța-n buiestru. PANN, P. B. în 154.
♦ Realizat în mod iscusit, minunat. Cîntarea măiastră din codrii cărunți Dă strunelor mele povață. GOGA, C. P. 52. Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară, VLAHUȚĂ, O. A. 49. Paiangenul se apropie de musca prinsă în mreja măiastră. SLAVICI, N. II 128.
• (Adverbial) [Eminescu] a restituit poporului

– măiestru șlefuite

– diamantele sufletului generațiilor acestui neam. SADOVEANU, E. 83. Draperiile de pe femei erau... măiestru răsucite pe daltă. GALACTION, O. I 122.

2. (În basme) înzestrat cu însușiri miraculoase. Mă leapăd de puterea mea cea măiastră. ISPIRESCU, E. 188. Și la fata cea măiastră El își pleacă un genunchi. EMINESCU, E. P. 146. Pasăre măiastră = pasăre fabuloasă care are puterea de a lua diferite înfățișări și de a vorbi ca oamenii. Pe umărul ei cînta o pasere măiastră. EMINESCU, N. 67. E pasăre măiastră... adresați-i orice întrebare, ea va răspunde. ALECSANDRI, T. I 417. Fă-mă-o pasăre măiastră, Să zbor la maica-n fereastră. ȘEZ. VII 166.

– Variante: măiéstră (ODOBESCU, S. III 57), măiástră (MACEDONSKI, O. I 96) adjectiv feminin
Forme diferite ale cuvantului maiestru: -iÁstrĂ
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MĂIESTRU

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂIESTRU:
MĂIÉSTRU, MĂIÁSTRĂ, măieștri, măiestre, adjectiv

1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios.
♦ Măiestrit (1).

2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale.
♦ prin extensie Ca din basme; minunat; fermecat. [ pronunție: mă-ies-]

– latina magister.
Forme diferite ale cuvantului maiestru: mĂiÁstrĂ
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MĂIESTRU

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂIESTRU:
MĂIÉSTRU, MĂIÁSTRĂ, măieștri, măiestre, adjectiv

1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios.
♦ Măiestrit (1).

2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice.
• Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale.
♦ prin extensie Ca din basme; minunat; fermecat.

– latina magister.
Forme diferite ale cuvantului maiestru: mĂiÁstrĂ
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

măiestru

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru măiestru:
măiéstru adjectiv masculin, plural măiéștri; forme singular măiástră, plural măiéstre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

măiestru

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru măiestru:
măiéstru adjectiv masculin, plural măiéștri; forme măiástră, plural măiéstre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

măiestru

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru măiestru:
măiestru adjectiv verbal ARTISTIC. ISCUSIT, MĂIESTRIT. MEȘTEȘUGIT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'MAIESTRU'

MĂIESTRÉȚ MĂIESTRÍ MĂIESTRÍE MĂIESTRÍT MĂIÉSTRU MAIESTUÓS MAIESTUOZITÁTE MĂIÉȚ MĂIÉTIC

GRAMATICA cuvântului măiestru?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului măiestru.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul măiestru poate fi: adjectiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul măiestru sa indeplinească rolul de: adjectiv feminin, adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE măiestru?

Vezi cuvântul măiestru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul măiestru?

[ mă-ies-tru ]
Se pare că cuvântul măiestru are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL măiestru

Inţelegi mai uşor cuvântul măiestru dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

Pasăre măiastră = pasăre fabuloasă care are puterea de a lua diferite înfățișări și de a vorbi ca oamenii

Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL măiestru

iscusit măiestrit meșteșugit
VEZI SINONIME PENTRU măiestru PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Fără nici o sau vreo ispravă?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
dracul
a se informa cu privire la un lucru
fără nici un rezultat; zadarnic
a a pândi dintr-un loc ascuns; b a fi modest, retras
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?