 | as |
|
| Măcel [ mă-cel ] VEZI SINONIME PENTRU măcel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului macel în mai multe dicționareDefinițiile pentru macel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru măcel: măcél (măcéluri), substantiv neutru – Masacru, omor. Origine îndoielnică. Ar putea reprezenta latina macĕllum (Pușcariu 1007), conform italiana macello, prov. masel, vezi limba franceza maisel; dar nu apare în texte vechi și nu este popular. După Tiktin și Candrea, împrumut literar, din italiana macello; această ipoteză ar fi plauzibilă, dacă s-ar presupune că cuvîntul următor, cu sufix de agent, s-ar menține datorită cuvîntului simplu. derivat măcelar, substantiv masculin (casap), din latina macĕllarius (Pușcariu 1008; Candrea-Dens., 1035; lipsește în REW 5200), conform limba neogreacă μαϰέλλάρης, de unde albaneză makjeljar, italiana macellaio; măcelăresc, adjectiv (de măcelar), atestat la Radu Popescu, la începutul secolul XVIII; măcelăreasă, substantiv feminin (nevasta măcelarului); măcelări, verb (a omorî, a extermina); măcelărie, substantiv feminin (magazin de carne). Forme diferite ale cuvantului macel: măcéluri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂCEL: MĂCÉL, măceluri, substantiv neutru Ucidere de oameni în masă (mai ales în război, în acțiuni de reprimare, de opresiune etc.); masacru, carnaj. Neron!... E Roma-n flăcări, în lacrimi și-n măcel. MACEDONSKI, O. I 107. Măcelul se-nfierbîntă, Luptătorii sînt piept la piept. VLAHUȚĂ, O. A. II 119. Acțiunea ținu mult și măcelul fu mare, cu pierdere mai multă din partea turcilor. BOLINTINEANU, O. 262. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru măcel: măcél n., plural urĭ (latina macĕllum și maccĕllus, tîrg de carne, pește, legume ș. a., de origine semitică, de unde și vgr. mákellon, îngrăditură, tîrg; italiana macello, 1. măcelărie, 2. măcel, mare ucidere de oamenĭ; pv. masel, vfr. maisel; germana metzel). Mare vărsare de sînge omenesc, măcelărie, căsăpie: războĭu mondial a fost un oribil măcel. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂCEL: MĂCÉL, măceluri, substantiv neutru Acțiune sângeroasă, îndreptată de obicei împotriva unei mulțimi fără apărare; omor (în masă); masacru, carnaj. ♦ figurat Război, luptă (sângeroasă). – Din măcelări (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂCEL: MĂCÉL, măceluri, substantiv neutru Acțiune sângeroasă, îndreptată de obicei împotriva unei mulțimi fără apărare; omor (în masă); masacru, carnaj. ♦ figurat Război, luptă (sângeroasă). – Din măcelări (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂCEL: MĂCEL substantiv masacru, (livresc) carnaj, hecatombă, (învechit și popular) pierzanie, pierzare, (învechit) măcelărie, meserniță, tăiere. (Mare macel a mai fost.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru măcel: măcel n. 1. tăiere; 2. figurat ucidere în massă, mare vărsare de sânge: bătălia se sfârși cu un măcel înfricoșat. [latina MACELLUM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂCEL: MĂCÉL maceluri n. Omor în masă (al unor oameni lipsiți de apărare); masacru. /v. a măcelări Forme diferite ale cuvantului macel: maceluri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru măcel: măcél substantiv neutru, plural măcéluri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru măcel: măcél substantiv neutru, plural măcéluri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MACEL' macedoromấnmacedoromấnămacedoromấncăMACEIÓMĂCÉLMĂCELÁRMĂCELĂREÁSĂMĂCELĂRÉSCMĂCELĂRÉȘTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MĂCEL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului măcel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mare mĂcel a mai fost. MĂCÉL mĂceluri n. |
GRAMATICA cuvântului MĂCEL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului măcel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MĂCEL poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE măcel? Vezi cuvântul măcel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul măcel?[ mă-cel ] Se pare că cuvântul măcel are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MĂCEL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substanță de contrast?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul măcel are forma: măcéluri
