 | as |
|
| Locatar [ lo-ca-tar ] VEZI SINONIME PENTRU locatar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului locatar în mai multe dicționareDefinițiile pentru locatar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru locatar: *locatár, -ă substantiv (în franceză locataire, despre latina locatarius, cel care se angajează cu leafă, mercenar, despre locare, a închiria, despre locus, locuțiune vezi locandă). Care ĭa cu chirie un imobil, chiriaș. Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LOCATAR: LOCATÁR, -Ă, locatari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește într-o casă, în special chiriaș. Uneori întîlnea un locatar de la alt etaj. C. PETRESCU, C. vezi 41. Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LOCATAR: LOCATÁR, -Ă, locatari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește într-o casă (în calitate de chiriaș) pe baza unui contract. – Din limba franceza locataire. Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LOCATAR, -Ă: LOCATÁR, -Ă substantiv masculin și forme Persoană care locuiește stabil într-un imobil. ♦ Posesor al unui contract de locație (1); chiriaș. [< limba franceza locataire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LOCATAR: LOCATÁR locatară (locatari, locatare) m. și forme Persoană care locuiește stabil într-o casă sau într-un apartament (în calitate de chiriaș). /<fr. locataire Forme diferite ale cuvantului locatar: locatară Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LOCATAR: LOCATÁR, -Ă, locatari, -e, substantiv masculin și forme Persoană care locuiește într-o casă (în calitate de chiriaș). – Din limba franceza locataire. Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LOCATAR: LOCATAR substantiv chiriaș, (prin Transilvania) salău, (învechit, în Moldova) chirigiu. (locatar într-o casă de locuit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LOCATAR: LOCATÁR, -Ă substantiv masculin forme cel care locuiește stabil într-un imobil; chiriaș. (< limba franceza locataire) Forme diferite ale cuvantului locatar: locatar-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru locatar: locatar m. cel ce iea cu chirie o casă, o moșie în arendă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru locatar: locatár substantiv masculin, plural locatári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru locatar: locatár substantiv masculin, plural locatári Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'LOCATAR' LOCANTIÉRlocantiérăLOCARNOLOCÁȘLOCATÁRlocatárăLOCÁȚIELOCAȚIÚNELOCATÍV |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL locatar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului locatar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LOCATÁR locatară locatari, locatare m. Locatar într-o casă de locuit. Locatar într-o casă de locuit. |
GRAMATICA cuvântului locatar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului locatar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul locatar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE locatar? Vezi cuvântul locatar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul locatar?[ lo-ca-tar ] Se pare că cuvântul locatar are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL locatar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Judecător de instrucție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul locatar are forma: locatári
