|
Linişte [ li-niş-te ] VEZI SINONIME PENTRU linişte PE ESINONIME.COM definiția cuvântului liniste în mai multe dicționareDefinițiile pentru liniste din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LINIȘTE: LÍNIȘTE, substantiv feminin 1. Tăcere. Cu toții tăceau acuma, se priveau zîmbind, așteptau. În liniștea adincă, pendula bătu lin de zece ori. SADOVEANU, O. IV 54. E o liniște de cimitir În parcul singuratic. IOSIF, PATR. 59. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-noptat. COȘBUC, P. I 38. ♦ (În natură) Calm, acalmie. Furtuna s-a potolit, e liniște imensă. BOGZA, A. Î. 156. Se face vară, e liniște de asfințit și mirosul livezilor te-adoarme. SADOVEANU, O. III 113. O liniște de vis mă împresoară, nu zăresc o pasăre zburînd. VLAHUȚĂ, O. A. 425. Pretutindeni e o liniște, plină de melancolie, ca și cum ar fi scoasă din sufletul meu. PĂUN-PINCIO, P. 127. 2. Lipsă de zbucium sufletesc, de frămîntări; tihnă, pace. După grele și îndelungate frămîntări, sufletul îi era ajuns în sfîrșit la o hotărîre, care-l înălța la o senină liniște. SLAVICI, O. II 114. Parcă aș avea și eu ceva care mă supără, dar iar nu pînă-ntr-atîta încît să-mi pierz liniștea pentru asta. CARAGIALE, P. 128. Să-mi dau eu liniștea mea pentru hatîrul nu știu cui? CREANGĂ, P. 252. • Locuţiune adverbiala În liniște = în tihnă, liniștit, netulburat. Astăzi petrece în liniște, lîngă zidurile mănăstirii. CREANGĂ, A. 22. Au trăit apoi în pace și în liniște. EMINESCU, N. 30. ♦ Lipsă de agitație, de tulburare; pace. Satul se afunda și mai adînc în liniștea somnului. Ferestrele își goniră luminile gălbui și numai de pe boltă stelele vegheau. MIHALE, O. 208. Străjerii trimiși spre Murgeni aduseră cuvînt bun: liniște! SADOVEANU, O. VII 161. În mijlocul acelei liniști care îndulcise în ziua aceea inimile tuturor, izbucni, o tulburare generală în tot satul. BUJOR, S. 112. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LINIȘTE: LINIȘTE substantiv, interjecție 1. substantiv tăcere, (prin Transilvania și Olt.) tacă, (învechit) silențiu. (În clasă era liniste deplină.) 2. interjecție pst!, st!, tăcere!, (popular) țist!, (argotic) mucles! 3. substantiv acalmie, calm, pace, tăcere, (învechit și regional) paos, (învechit) lin, liniștire, molcomire. (Stare de liniste în natură.) 4. substantiv astîmpăr, calm, odihnă, pace, repaus, tihnă, (învechit și popular) tihneală, (învechit și regional) paos, răzbun, (regional) potol, stare, (învechit) așezare, așezămînt, odihneală, păciuire, răsuflare, (figurat) destindere, senin, seninătate. (Sufletul nu-și mai află liniste.) 5. substantiv pace, tihnă, (învechit) isihie. (O viață plină de liniste.) 6. substantiv pace, răgaz, tihnă. (N-are o clipă de liniste.) 7. substantiv comoditate, confort, tihnă. (liniste vieții lui a fost tulburată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LINIȘTE: LÍNIȘTE forme 1) Lipsă de zgomot; tăcere. • A păstra linisteea a nu face zgomot. liniste și pace a) acalmie; tihnă; b) învoială; bună înțelegere. 2) figurat (despre stările sufletești) Lipsă de gălăgie, de zbucium; pace. [G.-D. liniștii] /lin + sufix linisteiște Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LINIȘTE: LÍNIȘTE substantiv feminin 1. Lipsă de zgomot; tăcere; calm, acalmie. 2. Stare (sufletească) lipsită de zbucium, de frământări; tihnă, pace, seninătate. • Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat; fără zgomot. – Lin3 + sufix -iște. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LINIȘTE: LÍNIȘTE substantiv feminin 1. Lipsă de zgomot; tăcere; calm, acalmie. 2. Stare (sufletească) lipsită de zbucium, de frământări; tihnă, pace, seninătate. • Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat. – Lin + sufix -iște. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru liniște: líniște forme (despre lin 1). Starea lucruluĭ lin (liniștit, neagitat), tăcere: liniștea măriĭ, a sufletuluĭ, a vĭețiĭ. vezi rahat. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru liniște: liniște forme 1. stare lină, neturburată: liniștea mării; 2. figurat lipsă de agitațiune, repaos: liniștea vieții. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Liniște: Liniște ≠ agitație, gălăgie, neliniște, zbucium, zgomot, vacarm Definiție sursă: Dicționar de antonime |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru liniște: líniște substantiv feminin, genitiv dativ articulat líniștii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru liniște: líniște substantiv feminin, genitiv dativ articulat líniștii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'LINISTE' LINIO-LINIOÁRĂLINIOMÉTRULINIȘÓRLÍNIȘTEliniștéscLINIȘTÍLINIȘTÍRELINIȘTÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL liniște Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului liniște dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii În clasă era liniște deplină. Stare de liniște în natură. Sufletul nu-și mai află liniște. O viață plină de liniște. N-are o clipă de liniște. Liniște vieții lui a fost tulburată. În clasă era liniște deplină. Stare de liniște în natură. • A păstra linișteea a nu face zgomot. Liniște și pace a acalmie; tihnă; b învoială; bună înțelegere. Liniștii] /lin + sufix linișteiște. |
GRAMATICA cuvântului liniște? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului liniște. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul liniște poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE linişte? Vezi cuvântul linişte desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul linişte?[ li-niş-te ] Se pare că cuvântul linişte are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL liniște Inţelegi mai uşor cuvântul liniște dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala În liniște = în tihnă, liniștit, netulburat Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat; fără zgomot Locuţiune adverbiala În liniște = liniștit, netulburat |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL liniște |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de mamă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|