 | as |
|
| Lingvistlcă [ lin-gvis-tlcă ] VEZI SINONIME PENTRU lingvistlcă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului lingvistlca în mai multe dicționareDefinițiile pentru lingvistlca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru LINGVISTlCĂ: LINGVÍSTlCĂ substantiv feminin (< adjectiv lingvistic, -ă, conform limba franceza linguistique): știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare, problemele fundamentale ale acesteia, operând cu noțiunile de lege, metodă, schimbare, cauză, condiție etc. Este o componentă a filologiei. • lingvistlca generálă: disciplină care studiază faptele de limbă din perspectiva trăsăturilor comune mai multor limbi (înrudite sau neînrudite). L. generală studiază: originea limbii, legătura dintre limbă și gândire, legătura dintre limbă și societate, caracterul sistematic al limbii, legile de dezvoltare a limbii, rolul analogiei în limbă, clasificarea limbilor, ramificațiile teritoriale și sociale ale limbii, limba literară și stilurile ei funcționale, metodele de cercetare în lingvistică, cele mai generale trăsături ale foneticii, lexicului și gramaticii etc. În l. românească s-au remarcat în acest domeniu: Al. Graur, Lucia Wald, Elena Slave, Sorin Stati etc. • lingvistlca speciálă: disciplină care studiază faptele de limbă ale unor domenii restrânse, prin aplicarea conceptelor de lingvistică generală (cum ar fi studiul straturilor lingvistice care dau fizionomia unei limbi în diferitele ei etape de dezvoltare). • lingvistlca diacrónică (istórică): disciplină care studiază istoric faptele de limbă, adică în evoluția lor. • lingvistlca sincrónică (descriptívă): disciplină care studiază faptele de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat, fără a mai ține seama de fazele anterioare. • lingvistlca comparátă (comparatívă): disciplină care studiază comparativ mai multe limbi (concordanțele fonetice, semantice și gramaticale) pentru a putea explica legăturile istorice dintre ele (mai ales cele de înrudire), cauzele dezvoltării lor paralele, diferențierea și influențele reciproce în cursul istoriei lor. • lingvistlca matemátică: disciplină care studiază limba cu mijloace matematice. Ea se ocupă de aspectele algebrice, cantitative și formale ale fenomenelor de limbă. • lingvistlca structuralístă (structurálă): disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia, independent de sensurile cuvintelor și de istoria societății. • lingvistlca véche: totalitatea preocupărilor lingvistice neorganizate, manifestate în antichitate de vechii indieni, de vechii greci și de romani, în evul mediu de arabi și în perioada Renașterii de europeni (interes pentru studiul limbilor europene și al limbilor indigene din colonii), fără concepții și metode riguroase de cercetare. • lingvistlca modérnă: disciplină care se bazează pe un ansamblu organizat de cunoștințe veridice despre limbă și de principii și metode științifice de cercetare. Ea a luat naștere în primul sfert al secolului al XIX-lea, odată cu cercetările istorice și comparative ( vezi și curént, gramátică). • lingvistlca aplicátă: disciplină care studiază aplicațiile cercetărilor lingvistice la domenii practice – în predarea limbilor, în lexicografie, în traducere (inclusiv cu calculatoare), în patologie, în terapia vorbirii etc. Se întrepătrunde cu sociolingvistica, stilistica și teoria informației. • lingvistlca etnográfică: disciplină care studiază contextul fizic și cultural al unei comunități de limbi. Studiile sunt realizate de antropologi care folosesc tehnicile cercetării pe teren, pentru a descrie contextele situaționale ale actelor de vorbire. • lingvistlca antropológică: disciplină care folosește tehnicile speciale de cercetare din domeniile antropologiei și lingvisticii, pentru a studia limbile naturale în mediul lor social (limba nu poate fi separată de contextul social). Printre cei mai cunoscuți reprezentanți ai lingvisticii românești amintim pe următorii: Vasile Arvinte, Andrei Avram, Mioara Avram, George Beldescu, Silviu Berejan, Gheorghe Bolocan, Grigore Brâncuș, Marin Bucă, Gheorghe Bulgăr, Petre Cancel, Traian Cantemir, Theodor Capidan, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Dumitru Chițoran, Alexandru Cihac, Fulvia Ciobanu, Nicolae Corlăteanu, Eugen Coșeriu, Ion Coteanu, Teodora Cristea, Ion Diaconescu, Paula Diaconescu, Florica Dimitrescu, C. Dimitriu, Lucia Djamo-Diaconiță, Gh. N. Dragomirescu, Arcadie Evdoșenko, Ivan Evseev, Dorin Gămulescu, Ștefan Giosu, George Giuglea, Sanda Golopenția-Eretescu, Alexandru Graur, Victor vezi Grecu, Ioan Guția, Valeria Guțu-Romalo, Finuța Hasan, Theodor Hristea, Maria Iliescu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Irimia, Ion Ionică, Gavril Istrate, George Ivănescu, Bela Kelemen, Francisc Kiraly, Dimitrie Macrea, Mihaela Mancaș-Zamfir, Constant Maneca, Maria Manoliu-Manea, Lucreția Mareș, Ioan C. Massim, Ion Mării, Paul Miclău, Maria Nagy, Petru Neiescu, Aurel Nicolescu, Alexandru Niculescu, Gabriela Pană-Dindelegan, Tache Papahagi, Giorge Pascu, Ioan Pătruț, Emil Petrovici, Alexandru Philippide, Sever Pop, Iosif Popovici, Aron Pumnul, C-tin Racoviță, I. Rizescu, Valeriu Rusu, Marius Sala, August Scriban, Vasile Scurtu, Mircea Seche, Luiza Seche, Elena Sfârlea, Tatiana Slama-Cazacu, Elena Slave, Dan Slușanschi, Ionel Stan, Szabo Attila, Szabo Zoltan, Vasile Șerban, Ion Șiadbei, Flora Șuteu, Valeriu Șuteu, Teofil Teaha, Hariton Tiktin, Romulus Todoran, Gheorghe Tohăneanu, Mariana Tuțescu, Victor Vascenco, Emanuel Vasiliu, Laura Vasiliu, Anton verb reflexiv:aciu, Magdalena Vulpe, Lucia Wald, Mircea Zdrenghea, Petru Zugun și mulți alții. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
CUVINTE APROPIATE DE 'LINGVISTLCA' LINGVÍSTlingvístăLINGVÍSTICLINGVÍSTICĂLINGVÍSTlCĂLINIÁLINIAMÉNTLINIÁRLINIARITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL LINGVISTlCĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului lingvistlcă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • lingvistlcĂ generálă: disciplină care studiază faptele de limbă din perspectiva trăsăturilor comune mai multor limbi înrudite sau neînrudite. • lingvistlcĂ speciálă: disciplină care studiază faptele de limbă ale unor domenii restrânse, prin aplicarea conceptelor de lingvistică generală cum ar fi studiul straturilor lingvistice care dau fizionomia unei limbi în diferitele ei etape de dezvoltare. • lingvistlcĂ diacrónică istórică: disciplină care studiază istoric faptele de limbă, adică în evoluția lor. • lingvistlcĂ sincrónică descriptívă: disciplină care studiază faptele de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat, fără a mai ține seama de fazele anterioare. • lingvistlcĂ comparátă comparatívă: disciplină care studiază comparativ mai multe limbi concordanțele fonetice, semantice și gramaticale pentru a putea explica legăturile istorice dintre ele mai ales cele de înrudire, cauzele dezvoltării lor paralele, diferențierea și influențele reciproce în cursul istoriei lor. • lingvistlcĂ matemátică: disciplină care studiază limba cu mijloace matematice. • lingvistlcĂ structuralístă structurálă: disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia, independent de sensurile cuvintelor și de istoria societății. • lingvistlcĂ véche: totalitatea preocupărilor lingvistice neorganizate, manifestate în antichitate de vechii indieni, de vechii greci și de romani, în evul mediu de arabi și în perioada Renașterii de europeni interes pentru studiul limbilor europene și al limbilor indigene din colonii, fără concepții și metode riguroase de cercetare. • lingvistlcĂ modérnă: disciplină care se bazează pe un ansamblu organizat de cunoștințe veridice despre limbă și de principii și metode științifice de cercetare. • lingvistlcĂ aplicátă: disciplină care studiază aplicațiile cercetărilor lingvistice la domenii practice – în predarea limbilor, în lexicografie, în traducere inclusiv cu calculatoare, în patologie, în terapia vorbirii etc. • lingvistlcĂ etnográfică: disciplină care studiază contextul fizic și cultural al unei comunități de limbi. • lingvistlcĂ antropológică: disciplină care folosește tehnicile speciale de cercetare din domeniile antropologiei și lingvisticii, pentru a studia limbile naturale în mediul lor social limba nu poate fi separată de contextul social. |
GRAMATICA cuvântului LINGVISTlCĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului lingvistlcă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul LINGVISTlCĂ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE lingvistlcă? Vezi cuvântul lingvistlcă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lingvistlcă?[ lin-gvis-tlcă ] Se pare că cuvântul lingvistlcă are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se bate cap în cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
