 | as |
|
| Lin [ lin ] VEZI SINONIME PENTRU lin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului lin în mai multe dicționareDefinițiile pentru lin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LIN: LIN3, -Ă, lini, -e, adjectiv 1. (În opoziție cu repede, impetuos, vijelios) Care se mișcă sau se desfășoară în mod egal, fără salturi și treceri bruște; domol, liniștit, potolit. Cu voi vin florile-n cîmpie Și nopțile cu poezie Și vînturi line, calde ploi Și veselie. COȘBUC, P. I 91. [Cocostîrcul] vine, se înalță, în cercuri line zboară Și răpide ca gîndul la cuibu-i se coboară. ALECSANDRI, O. 173. • (Adverbial) Atunci calul zboară lin ca vîntul. CREANGĂ, P. 197. Iară tei cu umbra lată și cu flori pînă-n pămînt Înspre apa-ntunecată lin se scutură de vînt. EMINESCU, O. I 154. ♦ (Despre ape) Fără valuri mari, liniștit. Dunărea mi-aduce apă vecinic lină. IOSIF, P. 60. [Rîul] îngheață-n suprafață, dar nu și-n fundu-i lin! MACEDONSKI, O. I 256. Nu curge lină Apa la pîrău? ALECSANDRI, P. I 196. ♦ (Despre pante, drumuri etc.) Cu înclinație mică, ușor de urcat sau de străbătut. Lorena e numai cîmpii dulce-ondulale și dealuri line. SADOVEANU, O. A. II 186. Mergi pe cărare lină. PANN, P. vezi I 114. Să venim pe drumuri line. TEODORESCU, P. P. 171. 2. (Despre sunete, în opoziție cu puternic, strident, violent) Lipsit de asprime, blînd, potolit. A vorbit mai departe cu vocea ei lină. GALAN, Z. R. 380. Odaia cea albă, ticnită, Se umple de-o lină cîntare. TOMA, C. vezi 118. Mi-e dor de freamăt lin de brazi, De murmur tainic de izvor. IOSIF, P. 64. • (Adverbial) Numai vioarele mai suspinară lin, lin. C. PETRESCU, Î. I 16. Au început șapte tarafuri să cînte lin și dulce. CARAGIALE, O. III 81. Iar pădurea lin suspină și prin frunzele uscate Rînduri, rînduri trece-un framăt, ce le scutură pe toate. EMINESCU, O. I 83. ♦ (Poetic, despre lumină sau surse de lumină) Cu strălucire domoală, blîndă, odihnitoare. Soarele nu ardea, avea o lumină lină de aur, și vîntul abia-abia adia. SADOVEANU, O. V 3. Mă închin la tine, o, dragă, lină stea. ALECSANDRI, P. I 121. 3. (În opoziție cu agitat, tulburat) Calm, liniștit, molcom. În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit. SADOVEANU, O. I 284. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 216. Singurul nor care înnegură astă viață lină fu peste doi ani... moartea bunicăi. NEGRUZZI, S. I 110. Viața se trecea lină ca un vis. RUSSO, O. 24. • (Adverbial) Ierburile împrospătate, mirosul... florilor... o făceau să doarmă mult și lin. EMINESCU, N. 11. 4. (Rar; despre suprafețe, în opoziție cu aspru) Neted. Tulpini line de trandafiri sălbateci. CAMILAR, T. 198. Forme diferite ale cuvantului lin: lin-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LIN: LIN adjectiv, adverb 1. adjectiv domol, ușor, (învechit) ușure, (figurat) blînd, dulce, molatic. (O pantă lin.) 2. adjectiv domol, încet, lent, liniștit, măsurat, potolit, tacticos, temperat, (popular) molcomit. (Mers lin; mișcări lin.) 3. adverb agale, alene, binișor, domol, încet, încetinel, încetișor, liniștit, ușurel, (popular și fam.) iavaș, (popular) cătinel, rara, (regional) mereu, (prin Transilvania) cîtingan. (Merge lin.) 4. adjectiv calm, liniștit, netulburat, tihnit, (figurat) senin, (învechit figurat) seninos. (Viață lin.) 5. adjectiv coborît, domol, încet, molcom, potolit, scăzut, scoborît, slab, stins, (rar) slăbănog. (Vorbește cu glasul lin.) 6. adjectiv blînd, calm, domol, liniștit, moderat, molcom, potolit, ușor. (Vînt lin; ploaie lin.) 7. adverb blînd, ușor, (învechit și popular) molcomiș. (Seara coboară lin.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru lin: lin (línă), adjectiv – Liniștit, senin, pașnic. latina lĕnis (Pușcariu 973; Candrea-Dens., 988; REW 4977; Iordan, Dift., 169; Rosetti, I, 107), poate prin intermediul unei variantă populare *lĕnus, conform italiana lene, leno (Battisti, III, 2201), prov. le, spaniolă len. derivat liniște, substantiv feminin (calm, pace, tăcere), cu sufix limba slavă (veche) -iște (probabil derivat cult, nu este cuvînt pur popular); liniști, verb (a potoli, a calma); liniștitor, adjectiv (care liniștește); neliniștit, adjectiv (fără liniște); neliniști, verb (a îngrijora, a conturba); neliniște, substantiv feminin (îngrijorare, alarmă, lipsă de calm); neliniștitor, adjectiv (îngrijorător, alarmant). Forme diferite ale cuvantului lin: línă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LIN: LIN3, -Ă, lini, -e, adjectiv 1. Care se mișcă sau se desfășoară în mod egal, fără salturi și treceri bruște (și în ritm moderat); domol, liniștit, potolit. 2. (Despre drumuri, pante etc.) Cu înclinație mică, ușor de urcat sau de străbătut. ♦ (Rar; despre suprafețe) Neted. 3. (Despre sunete) Lipsit de intensitate; blând, potolit. ♦ (Poetic; despre lumină) Cu o strălucire domoală, blândă, odihnitoare. 4. Calm, liniștit. – latina lenus, -a (= lenis). Forme diferite ale cuvantului lin: lin-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LIN: LIN3, -Ă, lini, -e, adjectiv 1. Care se mișcă sau se desfășoară în mod egal, fără salturi și treceri bruște (și în ritm moderat); domol, liniștit, potolit. 2. (Despre drumuri, pante etc.) Cu înclinație mică, ușor de urcat sau de străbătut. ♦ (Rar; despre suprafețe) Neted. 3. (Despre sunete) Lipsit de intensitate; blând, potolit. ♦ (Poetic; despre lumină) Cu o strălucire domoală, blândă, odihnitoare. 4. Calm, liniștit. – latina lenus, -a (= lenis). Forme diferite ale cuvantului lin: lin-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LIN: LIN2, linuri, substantiv neutru (Muntenia, Moldova) Vas de lemn, tablă sau beton în formă de jgheab, în care se adună și se storc strugurii. La cramă ciubărul [cu struguri] se toarnă în lin sau în căzi. I. IONESCU, P. 251. ♦ Vas de lemn, de beton sau de tablă, în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii, a spirtului etc.; vas, cadă de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face țuica. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LIN: LIN2, linuri, substantiv neutru 1. Vas de lemn, de tablă sau de beton în formă de jgheab, în care se adună și se storc strugurii. 2. Vas de lemn, de tablă sau de beton în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii, a spirtului etc.; vas, cadă de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face țuică. – Din limba neogreacă linós. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LIN: LIN2, linuri, substantiv neutru 1. Vas de lemn, de tablă sau de beton în formă de jgheab, în care se adună și se storc strugurii. 2. Vas de lemn, de tablă sau de beton în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii, a spirtului etc.; vas, cadă de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face țuică. – Din limba neogreacă linós. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LIN: LIN1, lini, substantiv masculin Pește de apă dulce cu solzi mici; trăiește în bălți cu apă limpede și nu prea adîncă (Tinca vulgaris). Știuca-i numai una, dar linii îi prinzi unul după altul. SADOVEANU, N. forme 105. Se adusese in odaia mare și răcoroasă și masa poruncită de Turnavitu: raci, rasol de lin cu mult untdelemn. CAMIL PETRESCU, O. II 108. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru LIN: LIN1 (< limba bulgară) substantiv masculin Pește teleostean dulcicol, din familia ciprinidelor, cu corpul gros, brun-roșcat, de 20-60 cm lungime, ajungând până la 7,5 kg, cu solzi mici, învelit într-un strat de mucus (Tinca tinca). Trăiește în ape stătătoare din Europa și Asia. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LIN: LIN1 lină (lini, line) 1) și adverbial Care se produce fără grabă; încet; domol. 2) (despre drumuri, pante etc.) Care este puțin înclinat; cu înclinație mică; domol. 3) (despre sunete) Care este lipsit de intensitate. /<lat. lenus Forme diferite ale cuvantului lin: lină Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru lin: 2) lin n., plural urĭ (limba neogreacă linós, id., de unde și limba bulgară lin; vgr. lenós, de unde și latina lênis, id.). Călcător, jgheabu în care se calcă (se storc) struguriĭ (azĭ înlocuit pin teasc). vezi corită. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru lin: lin (líni), substantiv masculin – Pește (Tinca vulgaris). – Mr. (inar). limba slavă (veche) linĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 337; Cihac, II, 171; Conev 63), conform limba sârbă linj, limba cehă lin, poloneză lin, limba rusă lini. Forme diferite ale cuvantului lin: líni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru lin: lin (-nuri), substantiv neutru – Teasc, călcătoare. limba neogreacă ληνός (Tiktin; Conev 38; Candrea; Gáldi 206), conform limba bulgară lin. derivat directă din greacă (Roesler 571; Diculescu, Elementele, 460) nu este posibilă. Forme diferite ale cuvantului lin: -nuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LIN: LIN2 lini m. Pește dulcicol, de talie medie, cu corp lat și gros, de culoare verzuie-roșcată, acoperit cu mucozitate, cu gură mică, înzestrat cu două mustăți. /<bulg. lin Forme diferite ale cuvantului lin: lini Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LIN: LIN3 linuri n. 1) Vas în formă de jgheab în care se strivesc strugurii. 2) Vas mare în care fermentează materia primă pentru fabricarea berii sau a spirtului. /<ngr. linos Forme diferite ale cuvantului lin: linuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LIN: LIN1, lini, substantiv masculin Pește cu solzi mărunți, cu corpul gros, acoperit de mucus, care trăiește prin bălți cu apă limpede și nu prea adâncă (Tinca tinca). – Din limba bulgară lin. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LIN: LIN1, lini, substantiv masculin Pește cu solzi mărunți, cu corpul gros, acoperit de mucus, care trăiește prin bălți cu apă limpede și nu prea adâncă (Tinca tinca). – Din limba bulgară lin. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru lin: 1) lin m. (vechea slavă linŭ, limba rusă limba bulgară lin). Un pește cu solzĭ micĭ (cyprinus tinca saŭ tinca vulgáris) care trăĭește pin nomolu rîurilor și bălților. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru lin: 4) lin, -ă adjectiv, plural forme e (latina lenis. vezi alin). Neturburat, neagitat: mare lină. Încet, puțin aplecat: inclinațiune lină. adverb Încet, liniștit. Forme diferite ale cuvantului lin: lin-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru lin: lin a. și adverb 1. neturburat: mare lină; 2. încet și fără sgomot: apa curge lin. [latina LENIS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru lin: lin m. pește de apă dulce din genul crapului (Cyprinus tinea). [slava LINĬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru lin: lin n. teasc de vie pentru storsul strugurilor. [greacă mod. LINÓS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LIN: LIN adjectiv verbal blajin, blând, bun, domol, neted, pașnic, plat. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lin: lin adjectiv verbal BLAJIN. BLÎND. BUN. DOMOL. NETED. PAȘNIC. PLAT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LIN: LIN substantiv călcătoare, jgheab. (lin pentru mustuit strugurii.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru lin: 3) lin n. fără plural (despre lin 4). Vechĭ. Rar. Liniște. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Lin: Lin ≠ abrupt, iute, priporos, prăpăstios, repede Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LIN: LIN substantiv verbal acalmie, calm, liniște, pace, tăcere. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LIN: LIN substantiv călcătoare, jgheab. (lin pentru struguri.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lin: lin substantiv verbal ACALMIE. CALM. LINIȘTE. PACE. TĂCERE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lin: lin adjectiv masculin, plural lini; forme singular línă, plural líne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lin: lin1 adjectiv masculin, plural lini; forme línă, plural líne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lin: lin (pește) substantiv masculin, plural lini Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lin: lin (vas) substantiv neutru, plural línuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lin: lin2 (pește) substantiv masculin, plural lini Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lin: lin3 (vas) substantiv neutru, plural línuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LIN-: LIN- vezi lino-. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Lin: Lin = Linus. Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman |
CUVINTE APROPIATE DE 'LIN' LÍMULUSLÍMUSLimuzinLIMUZÍNĂLINlináLINACÉElînárLinard |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Lin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului lin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O pantă lin. Mers lin; mișcări lin. Merge lin. Viață lin. Vorbește cu glasul lin. Vînt lin; ploaie lin. Seara coboară lin. LIN1 lină lini, line 1 și adverbial Care se produce fără grabă; încet; domol. O pantă lin. LIN2 lini m. LIN3 linuri n. Lin pentru mustuit strugurii. Lin pentru struguri. |
GRAMATICA cuvântului Lin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului lin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Lin poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE lin? Vezi cuvântul lin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lin?[ lin ] Se pare că cuvântul lin are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Lin Inţelegi mai uşor cuvântul lin dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeLin = Linus |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Lin |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular a bate ceamburul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul lin are forma: lini
