eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ler imparat


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
împărat [ îm-pă-rat ]
VEZI SINONIME PENTRU împărat PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ler imparat în mai multe dicționare

Definițiile pentru ler imparat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru împărat:
împărát (împăráți), substantiv masculin

– Suveran absolut al unui imperiu.

– Mr. ampirat. La.t imperator (Pușcariu 785; Candrea-Dens., 824; REW 4305; DAR), conform albaneză mbret (Philippide, II, 644), prov. emperaire, italiana imperadore, limba franceza empereur, spaniolă emperador. derivat de la nominativ, ca în albaneză, apare și în alte cazuri de nume de persoană, conform băiat, drac, om. derivat împărăteasă, substantiv feminin (soție de împărat; femeie care conduce un imperiu; nume de plante, Bryonia alba, Atropa Belladonna; la albine, matcă), cu sufix -easă, ca bucătăreasă, cărturăreasă (nu are nici o legătură cu latina tîrzie imperatrissa, Densusianu, Hlr., 160); împărățel, substantiv masculin (pasăre, aușel, Troglodytes parvulus), conform numele său limba franceza roitelet, spaniolă reyezuelo; împărătesc, adjectiv (imperial); împărătește, adverb (ca împărații); împărăți, verb (învechit, a proclama pe cineva împărat; a domni); împărăție, substantiv feminin (imperiu, în mod tradițional imperiul bizantin iar apoi cel turc); împărătiță, substantiv feminin (împărăteasă, fată de împărat), cu sufix -iță; împărătuș, substantiv masculin (aușel).
Forme diferite ale cuvantului imparat: împăráți

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ÎMPĂRAT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRÁT, împărați, substantiv masculin Suveran (absolut) al unui imperiu. De-ai fi văzut cum au jucat Copilele de împărat! COȘBUC, P. I 58. Împăratul, fratele craiului, se numea Verde-Împărat. CREANGĂ, P. 183. Împărat și proletar [titlu]. EMINESCU, O. I 56.
       • (Poetic) Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, măriei-sale. EMINESCU, O. I 100.
♦ figurat Stăpîn, conducător. De-acum sînt împăratul lumii!... Vie zmei, balauri, pajuri năzdrăvane, le voi combate, le voi învinge. ALECSANDRI, T. I 436.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

împărat
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru împărat:
împărát, împărați substantiv masculin Suveranul unui imperiu.
♦ (În literatura religioasă) Șef suprem al unei țări; rigă, rege, crai, țar, șah.
       • Împăratul cerurilor sau Împăratul împăraților = Dumnezeu.
       • Împăratul iudeilor vezi iudeu.

– Din latina imperator.

Definiție sursă: Dicționar religios

ÎMPĂRAT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRÁT imparatți m.

1) (în unele state; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al țării; monarh; suveran; rigă; rege.

2) figurat Stăpân cu puteri nelimitate. /<lat. imperator
Forme diferite ale cuvantului imparat: imparatți

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎMPĂRAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRÁT, împărați, substantiv masculin Suveran (absolut) al unui imperiu.
♦ figurat Stăpân, conducător.

– latina imperator.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMPĂRAT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRAT substantiv (livresc) cezar, (în Imperiul bizantin) basileu, (popular) crai, (învechit) chesar, imperator. împărăție.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎMPĂRAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRÁT, împărați, substantiv masculin Suveran (absolut) al unui imperiu.
♦ figurat Stăpân, conducător.

– latina imperator.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

împărat
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împărat:
împărat m.

1. suveranul unui imperiu;

2. popular rege: un fecior de împărat, Solomon imparat. [latina IMPERATOR].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

împărat
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împărat:
împărát m. (din nominativ latin imperátor). Suveranu unuĭ imperiŭ.

– Și ump- (Moldova sud).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ÎMPĂRAT
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRAT, fam. (Moț; Viciu 34) < substantiv; împărățelu poreclă (Paș; Viciu 34).
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

ÎMPĂRAT
Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRAT:
ÎMPĂRÁT, -Ă, împărați, -te, adjectiv verbal ÎMPĂRA.

– [DLRM, DAR]
Forme diferite ale cuvantului imparat: imparat-Ă

Definiție sursă: Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare

împărat
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru împărat:
împărat, împărați substantiv masculin (argoul lumii interlope)

1. șef.

2. om influent.

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

împărat
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împărat:
împărát substantiv masculin, plural împăráți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împărat
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împărat:
împărát substantiv masculin, plural împăráți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'LER IMPARAT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împărat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împărat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ÎMPĂRÁT împăratți m.

GRAMATICA cuvântului împărat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împărat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împărat poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul împărat sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul împărat are forma: împăráți

CUM DESPART ÎN SILABE împărat?
Vezi cuvântul împărat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împărat?
[ îm-pă-rat ]
Se pare că cuvântul împărat are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL împărat
Inţelegi mai uşor cuvântul împărat dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Împăratul cerurilor sau Împăratul împăraților = Dumnezeu

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împărat

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în gol?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
diacid saturat, din oxidarea acidului malic
a sparge, a zdrobi capul cuiva
a în abis sau prin aer îndreptându-se cu viteză în jos; b cu privirea fixă, fără țintă; c fără folos, zadarnic
transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app