|
Legănare [ le-gă-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU legănare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului leganare în mai multe dicționareDefinițiile pentru leganare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LEGĂNARE: LEGĂNÁRE, legănări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) legăna; balansare, oscilare, ondulare. Pe-ntinderea cea verde trec legănări de unde, Polenul ca un nour de aur fin se plimbă. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 11. Urmărea c-o privire leneșă legănarea vălătucilor de nori. VLAHUȚĂ, N. 24. Mă primblu singur pe podul vaporului, cumpănindu-mi pasurile după legănarea lui. ALECSANDRI, O. P. 291. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LEGĂNARE: LEGĂNARE s. 1. balans, balansare, clătinare, oscilare, oscilație, pendulare. (leganare limbii unei pendule.) 2. bălăbănire, clătinare. (leganare picioarelor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LEGĂNARE: LEGĂNÁRE, legănări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) legăna și rezultatul ei; clătinare, balansare, legănătură. – vezi legăna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LEGĂNARE: LEGĂNÁRE, legănări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) legăna și rezultatul ei; clătinare, balansare, legănătură. – vezi legăna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru legănare: legănáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat legănării; plural legănări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru legănare: legănáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat legănắrii; plural legănắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'LEGANARE' LEGĂMẤNTlegămî́ntlegămấntLEGĂNÁLEGĂNÁRELEGĂNÁȘLEGĂNÁTlegănătoáreLEGĂNĂTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL LEGĂNARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului legănare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LegĂnare limbii unei pendule. LegĂnare picioarelor. |
GRAMATICA cuvântului LEGĂNARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului legănare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul LEGĂNARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE legănare? Vezi cuvântul legănare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul legănare?[ le-gă-na-re ] Se pare că cuvântul legănare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL LEGĂNARE |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se da jos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|