 | as |
|
| Legămî́nt [ le-gă-mî́nt ] VEZI SINONIME PENTRU legămî́nt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului legamint în mai multe dicționareDefinițiile pentru legamint din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LEGĂMÎ́NT: LEGĂMÎ́NT, legăminte, substantiv neutru 1. Promisiune solemnă, angajament de a face ceva. Făceam în mine legămînt să nu uit pînă la sfîrșitul vieții mele raiul de la Nada Florilor. SADOVEANU, N. forme 84. Cristophi era un ofițer, un căuzaș afiliat al Frăției, un om care știa ce legămînt face. CAMIL PETRESCU, O. II 29. N-au putut să-și îndeplinească legămintele ce au făcut. ISPIRESCU, L. 219. 2. Învoială, înțelegere, convenție. Mă frate... eu fac cu tine un legămînt, ca să nu te mai văz așa de amărît. SADOVEANU, M. C. 71. Îndestule... sînt temeiurile voastre spre a ne lepăda de acum de orice vechi legăminte cu fățarnica și barbara putere turcească. ODOBESCU, S. III 452. 3. (Învechit) Unire, legătură, relație. Depresiuni ca acestea am încercat adesea in călătoriile mele prin țară, și suvenirea lor nu este cel mai slab legămînt ce strînge inima mea de patrie. ODOBESCU, S. II 270. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LEGĂMÎNT: LEGĂMÎNT s. 1. angajament, asigurare, cuvînt, făgăduială, făgăduință, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit și regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) făgădaș, (Moldova) juruință, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalîm. (Un legamint solemn.) 2. jurămînt, (învechit și regional) juruință, (regional) jur, (învechit) jurare. (Și-a ținut legamint.) 3. acord, aranjament, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, învoire, pact, tranzacție, (învechit și popular) legătură, (popular) tîrg, tocmeală, tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (învechit) așezămînt, cuvînt, simfonie, sulf, șart, (argotic) șustă. (Conform legamint...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru legămî́nt: legămî́nt n., plural inte (latina lĭgamentum. vezi ligament). Ligament. figurat Obligațiune, convențiune: a avea legămînt cu (saŭ față de) cineva. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru legămînt: legămînt substantiv verbal DESCÎNTEC. FARMEC. LEGĂTOARE. LEGĂTURĂ. MAGIE. RAPORT. RELAȚIE. verb reflexiv:AJĂ. verb reflexiv:ĂJITORIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'LEGAMINT' LEGALIZÁTlegalizézLEGALMÉNTELEGĂMẤNTlegămî́ntlegămấntLEGĂNÁLEGĂNÁRELEGĂNÁȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL legămînt Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului legămînt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un legămînt solemn. Și-a ținut legămînt. Conform legămînt. |
GRAMATICA cuvântului legămînt? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului legămînt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul legămînt poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE legămî́nt? Vezi cuvântul legămî́nt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul legămî́nt?[ le-gă-mî́nt ] Se pare că cuvântul legămî́nt are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cânta după ureche?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
