 | as |
|
| Lector [ lec-tor ] VEZI SINONIME PENTRU lector PE ESINONIME.COM definiția cuvântului lector în mai multe dicționareDefinițiile pentru lector din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR, -Ă, lectori, -e, substantiv masculin și forme 1. Grad în unele instituții de învățămînt superior, între asistent și conferențiar. ♦ Persoană care ține lecții sau care conduce seminariile în diferitele forme ale învățămîntului politic. Un ajutor prețios pentru îmbunătățirea calității învățămîntului de partid îl constituie grupele de lectori de pe lîngă fiecare comitet regional de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2792. 2. (Rar) Cititor. Catalogul bibliotecii e alcătuit în ordine alfabetică, după numele autorului. Alte cataloage indică lectorilor subiectul cărții. STANCU, U.R.S.S, 32. Cine este omul adevărat al acestor întimplări. – Dan ori Dionis? Mulți din lectorii noștri vor fi căutat cheia întîmplărilor lui în lucrurile ce-l încunjurau. EMINESCU, N. 83. Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR2, -Ă I. substantiv masculin forme 1. cititor. • cel care citește cu voce tare unei persoane suferinde. 2. persoană care citește într-o editură manuscrisele predate spre publicare și referă asupra lor. 3. ajutor al preotului care citea în timpul slujbei textele edificatoare. II. substantiv neutru 1. aparat pentru redarea unor sunete înregistrate. 2. dispozitiv periferic care permite citirea și introducerea informației de pe o cartelă perforată într-un calculator sau ordinator. (< limba franceza lecteur, latina lector) Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR1, -Ă, lectori, -e, substantiv masculin și forme (Rar la forme) 1. Grad în unele instituții de învățământ superior, mai mare decât asistentul și mai mic decât conferențiarul; persoană care are acest grad. 2. Membru al unui lectorat (2). 3. (Ieșit din uz) Persoană care ținea lecții sau care conducea seminariile în învățământul politic, în universitățile populare etc. – Din germana Lektor. Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR1, -Ă, lectori, -e, substantiv masculin și forme 1. Grad în unele instituții de învățământ superior, mai mare decât asistentul și mai mic decât conferențiarul; persoană care are acest grad. 2. Membru al unui lectorat (2). 3. (Ieșit din uz) Persoană care ținea lecții sau care conducea seminariile în învățământul politic, în universitățile populare etc. – Din germana Lektor. Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru lector: léctor, lectori substantiv masculin (În primele veacuri creștine) Treaptă de intrare în rândul candidaților pentru hirotonia în diacon, acordată prin hirotezie, având dreptul să susțină lecturile biblice la slujbele bisericești și să se ocupe de cântarea bisericească psaltică și de învățământul catehumenilor; anagnost, citeț. – Din latina lector -oris. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR1, -Ă substantiv masculin și forme 1. Grad didactic universitar, situat între asistent și conferențiar; persoană care deține acest grad. 2. Membru al unui lectorat (2). 3. Conducător de seminarii în diferite forme de învățământ politic. [< germana Lektor]. Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR2, lectori, substantiv masculin 1. (livresc) Cititor. 2. (informatică) Dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată într-un sistem de prelucrare automată a datelor; cititor de cartelă. – Din limba franceza lecteur, latina lector, -oris. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR2, lectori, substantiv masculin 1. (livresc) Cititor. 2. (informatică) Dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată intr-un sistem de prelucrare automată a datelor; cititor de cartelă. – Din limba franceza lecteur, latina lector, -oris. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR1 lectoră (lectori, lectore) m. și forme 1) Persoană care predă un obiect de studiu într-o instituție de învățământ superior. 2) Persoană cu grad didactic universitar aflat între cel de asistent și cel de conferențiar. /<germ. Lektor Forme diferite ale cuvantului lector: lectoră Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR2, -Ă substantiv masculin și forme Cititor. ♦ Cel care citește cu voce tare unei persoane suferinde. ♦ Cel care citește într-o editură manuscrisele predate spre publicare și referă asupra lor. [conform limba franceza lecteur, latina lector]. Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru lector: *léctor și (maĭ corect) lectór m. (latina léctor, -oris, cititor, despre légere, a citi. vezi legendă). Cititor. Profesor de un grad mic însărcinat cu predarea uneĭ limbĭ moderne la o universitate. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR1, -Ă substantiv masculin forme 1. grad didactic universitar, între asistent și conferențiar; cel care îl deține. 2. membru al unui lectorat (2). (< germana Lektor) Forme diferite ale cuvantului lector: lector-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LECTOR: LÉCTOR2 lectori m. rar Persoană care face lecturi; om care citește; cititor. /<fr. lecteur, latina lector, lectororis Forme diferite ale cuvantului lector: lectori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru lector: lector m. 1. cititor; 2. profesor de limbi moderne (la o Universitate germană). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lector: léctor (grad în învățământ, cititor) substantiv masculin, plural léctori Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lector: léctor substantiv masculin, plural léctori Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lector: lector substantiv verbal CITITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru lector: lector vezi psalt. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
CUVINTE APROPIATE DE 'LECTOR' LÉCȚIElecționarLECTISTÉRNLECȚIÚNELÉCTORléctorăLECTORÁTLECTURÁLECTURÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL lector Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului lector dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LÉCTOR1 lectoră lectori, lectore m. LÉCTOR2 lectori m. Lecteur, latina lector, lectororis. |
GRAMATICA cuvântului lector? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului lector. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul lector poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE lector? Vezi cuvântul lector desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lector?[ lec-tor ] Se pare că cuvântul lector are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL lector |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Poziție-cheie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul lector are forma: léctori
