Definiție justificator

Justificator, -oare [ jus-ti-fi-ca-tor-, oa-re ]
VEZI SINONIME PENTRU justificator, -oare PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului justificator în mai multe dicționare

Definițiile pentru justificator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATÓR, -OARE:
JUSTIFICATÓR, -OÁRE adjectiv (Rar) Care justifică, tinde a justifica; justificativ. [conform limba franceza justificateur].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

JUSTIFICATÓR

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru JUSTIFICATÓR:
JUSTIFICATÓR, -OÁRE adjectiv justificativ. (< limba franceza justificateur)
Forme diferite ale cuvantului justificator: -oÁre
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

justificator

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru justificator:
justificatór substantiv masculin, plural justificatóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'JUSTIFICATOR'

JUSTIFICÁȚIE JUSTIFICAȚIÚNE JUSTIFICATÍV justificatoáre JUSTIFICATÓR Justin justițiá JUSTIȚIÁBIL justițiábilă

GRAMATICA cuvântului JUSTIFICATÓR?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului justificator.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul JUSTIFICATÓR poate fi: substantiv, adjectiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul JUSTIFICATÓR sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
La plural substantivul justificator are forma: justificatóri